Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Dacă (nu) ai terminat lista cumpărăturilor pentru Crăciun, îți propun un scurt exercițiu de conștientizare. Chiar merită?

După noi, strângem tot noi

20 de globuri albastre și 10 albe. Beteală am de anul trecut. O instalație nouă. Cea veche s-a stricat și am aruncat-o. O decorațiune “cute” pentru masa de Crăciun și șervețele tematice. 2 sticle de șampanie, 3-4 sticle de vin, bere (12?), suc, apă. De mâncare se ocupă mama. Cadouri: haine pentru părinți. Da, știu, la fel ca anul trecut. Jucării pentru copii. Invariabil. Să nu uit de baterii. Baterii. Celelalte cadouri le am deja, trebuie doar să le împachetez… Hârtie de împachetat și pungi de cadouri. Sper că nu am uitat nimic! 

Nu știu cum arată lista voastră de cumpărături pentru Crăciun, dar, în esență, totul se poate reduce la plastic, hârtie, sticlă și textile. Așa că, înainte de a trece la fapte, te invit la un scurt exercițiu de conștientizare. Știai că?!...

- Plasticului îi trebuie până la 600 de ani ca să se descompună. În 30 de ani, în oceane va fi mai mult plastic decât pește, dacă vom continua să consumăm în același ritm. Chiar trebuie să cumperi alte globuri și decorațiuni de Crăciun? Ce faci cu cele vechi?

- Aproximativ 35% din copacii tăiați în întreaga lume sunt folosiți pentru producerea hârtiei. Pentru a compensa tăierea copacilor și a acoperi necesarul de pădure care asigură reducerea cu 25% a emisiilor de carbon din atmosferă, oamenii de știință spun că ar trebui să plantăm 5,3 miliarde de hectare de pădure (o suprafață de 5 ori mai mare decât teritoriul SUA). Chiar trebuie să împachetezi toate cadourile în condițiile în care hârtia aceea va ajunge aproape instant la gunoi? Pungile de cadou de hârtie sunt o variantă mai bună. Măcar le mai poți refolosi.

- Sticla se descompune în aproximativ un milion de ani, dar este 100% reciclabilă, proces prin care poate trece la nesfârșit. 1 tonă de dioxid de carbon, gaz cu efect de seră, nu mai este emis în atmosferă, la fiecare 6 tone de sticlă reciclată. E un efort chiar așa de mare să pui toate sticlele la un loc și să găsești cel mai apropiat centru de reciclare?

- Industria de haine și materiale textile se situează pe locul al doilea în topul celor mai mari poluatori din lume, după industria petrolieră. Pentru a produce un singur tricou se consumă 2.700 de litri de apă. Caută mai bine, sigur ai un pulover sau un tricou tematic din anii trecuți, pe care nu l-ai purtat mai mult de 2-3 ori.  

Sigur că nu putem renunța nici la haine, nici la plastic, ori la hârtie sau sticlă. În niciun caz 100%. Dar nici nu trebuie, mai ales că soluțiile extreme sunt greu de implementat, dar mai ales greu de susținut de termen lung. Putem însă, cel puțin, să analizăm metodele prin care să reducem impactul pe care îl are fiecare dintre noi asupra mediului. Și apoi să încercăm să le combinăm. Mai întâi pentru o singură categorie de materiale poluante, apoi pentru încă una și tot așa.

Cumpără produse mai prietenoase cu mediul.

Poți începe, de exemplu, cu plasticul. Încearcă să îl eviți pe cât posibil și înlocuiește-l cu variante mai puțin dăunătoare mediului: sticlă, hârtie sau aluminiu. Dacă uneori chiar îți este imposibil să îl ocolești, ia în calcul varianta de a-l refolosi (globuri, pungi, PET-uri) și apoi de a-l trimite la reciclare. O tonă de plastic reciclată înseamnă o economie de 2.600 de litri de petrol. Odată ce ai redus la minimum plasticul, poți trece la hârtie. Apoi va fi din ce în ce mai simplu, pentru că selecția diferențiată a deșeurilor se va transforma ușor-ușor într-un obicei.

Refolosește sau dăruiește.

Statisticile arată că o persoană cu venituri medii cumpără cu 60% mai multe articole de îmbrăcăminte față de acum 15 ani, când erau păstrate pentru o perioadă de timp de două ori mai lungă decât în prezent. Indiferent că intri sau nu în această statistică, data viitoare când mergi la cumpărături, încearcă să optezi pentru țesături din fibre naturale și gândește-te cui ai putea oferi hainele pe care nu le mai porți sau du-le la un centru de reciclare. De exemplu, un articol de îmbrăcăminte din poliester sau nylon, odată ajuns la groapa de gunoi, se descompune în 200, respectiv 40 de ani, în timp ce denim-ul, lâna sau bumbacul dispar în câteva luni, iar inul în numai 2 săptămâni. Odată ce ai făcut această primă schimbare, te poți gândi la pasul următor: donează hainele pe care nu le mai porți sau reciclează-le. Până la urmă, industria bumbacului consumă 24% din pesticidele utilizate la nivel mondial. Și, în general, prin reutilizarea fibrelor și textilelor nu mai sunt consumate materii prime noi, iar astfel se evită consumul de energie și poluarea provocată pe durata proceselor de fabricare (vopsirea, spălarea și curățarea).  

Reciclează.

Plastic, hârtie, textile, metal, dar mai ales produsele care conțin substanțe periculoase pentru mediu și sănătate. Așa-numitele DEEE-uri, adică orice echipament care se conectează la priză, are un cablu, baterie sau placă de circuit. Și asta pentru că ele conțin freon, mercur, material plastic cu conținut de clor și altele. Nu uita de baterii și becuri.

Pe scurt, ar trebui să cumpărăm doar ce avem cu adevărat nevoie, să refolosim, să donăm ce nu mai folosim și să reciclăm.

Ca să afli unde este cel mai apropiat centru de colectare selectivă a deșeurilor, accesează hartareciclării.ro, prima platformă online națională, interactivă, care permite identificarea și localizarea punctelor de colectare selectivă a deșeurilor reciclabile din România. Platforma îți dă și posibilitatea de a contribui la baza de date a hărții, prin adăugarea de noi puncte de colectare selectivă – dacă acestea nu există deja, sau prin revizuirea celor deja existente, dacă descrierea lor nu este conformă cu realitatea.

Platforma reprezintă, de asemenea, o sursă bogată de informații despre importanța reciclării și metodele prin care ne putem reduce amprenta asupra mediului.

Platforma Harta Reciclării este un proiect al Asociației ViitorPlus, dezvoltat în parteneriat cu compania Coca-Cola HBC România, el fiind inclus în campania de educație pentru colectare selectivă După Noi, strângem tot noi.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Komoder 1

Fotoliile smart fac masaj la degetele de la picioare, la călcâi, la gambe, la mâini, au role încălzite care fac masaj la spate, mai puternic sau mai blând, te cântăresc, îți măsoară pulsul.

Citește mai mult

Tânără la calculator

Academia prietenoasă de IT Wantsome și-a făcut în ultimii patru ani o misiune din a ajuta profesioniști din toate domeniile să facă tranziția spre o carieră de succes în domeniul tehnologiei informației, prin cursuri care urmează atent cerințele companiilor IT, prin sesiuni de practică și printr-o activitate intensă de mentorat calibrată pe nevoile lor. (Foto: Getty Images)

Citește mai mult

Marc Areny

Marc Areny este de origine catalană, este cetățean spaniol și francez și a venit în România în urmă cu 10 ani. Este unul dintre primii din Europa care a identificat o nouă nișă de piață: convertește mașini cu motor termic în mașini electrice.

Citește mai mult