Fostul ministru al Educației Daniel Funeriu a afirmat că una dintre cele mai mari provocări ale sistemului de învățământ este competiția cu rețelele sociale și a avertizat că profesorii nu pot rezolva singuri această problemă. Invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, fostul ministru a vorbit despre efectele TikTok asupra elevilor, rolul inteligenței artificiale, meditații și schimbările de care are nevoie educația din România.
„Cantitatea de informații care vine spre creierul copiilor este mult mai mare decât capacitatea creierului de a o procesa”
Întrebat dacă sistemul de educație este mai prost decât în urmă cu 15 ani, Daniel Funeriu a spus că generațiile de elevi s-au schimbat profund, iar tehnologia a modificat modul în care copiii învață și își consumă atenția.
„Astăzi, foarte mulți copii sunt victimele (moderator: TikTok), da, scrolling, și motivul e foarte simplu. Pe vremuri, alegerea era între carte sau sapă. Astăzi, alegerea este între carte și scrolling. Creierul face ce e mai ușor pentru el. Creierul alege soluția ușoară, scrolling-ul, și aici este o uriașă problemă - ceea ce mulți numesc obezitatea informațională. Cantitatea de informații care vine spre creierul copiilor este mult mai mare decât capacitatea creierului de a o procesa.
Și atunci se produce exact pe sistemul - deschizi frigiderul și dacă e plin de mâncare, iei ce e dulce și ce are gust bun, nu ce are valoare nutritivă. La fel se întâmplă și cu creierii copiilor noștri care nu mai au capacitate de a discerne între esențial și periferic. Și atunci capacitățile cognitive se schimbă, accesul se schimbă foarte mult. Deci e foarte greu de spus. (dacă sistemul de educație este mai prost astăzi decât acum 15 ani - n.n.). Cert este că educația se schimbă într-un ritm incredibil de rapid și nu ne adaptăm suficient de repede. Asta este o certitudine”, a declarat Daniel Funeriu.
„La fiecare 5 minute de scrolling, să-ți bage 30 de secunde de conținut educațional”
În ceea ce privește rețelele sociale, Funeriu consideră că interzicerea lor nu este o soluție realistă. El a propus, în schimb, ca platformele să fie obligate să introducă și conținut educațional.
„Decât să interziceți TikTok-ul, decât să interziceți rețelele sociale, care e un lucru aproape imposibil, obligați toate aceste rețele sociale, ca, la fiecare 5 minute de scrolling, să-ți bage 30 de secunde de conținut educațional.”
În opinia sa, algoritmii ar putea fi folosiți inclusiv pentru a interveni atunci când un copil are probleme la o anumită materie.
„Cred că TikTok-ul sau rețelele sociale pot să țintească un copil care a luat o notă proastă, zicem, la teorema lui Pitagora. Și cred că asta e o soluție mult mai bună decât de a interzice.”
„Inteligența artificială e cel mai bun servitor, dar cel mai oribil stăpân”
Fostul ministru consideră că apariția inteligenței artificiale nu înseamnă că profesorii vor deveni inutili. Dimpotrivă, spune el, elevii trebuie să dobândească mai multe cunoștințe și să știe ce întrebări să pună.
„Știți ce nu are inteligența artificială? Inteligența artificială nu are un țel. (...) Dar apariția inteligenței artificiale face că paradoxal copiii au nevoie de tot mai multă cunoaștere la purtător. Rapid. Să aibă mai multe cunoștințe decât înainte. Să știe ce întrebări să pună. Trebuie să inoculăm copiilor cea mai bună atitudine față de ceea ce încă nu se cunoaște. (...) Inteligența artificială e cel mai bun servitor, dar cel mai oribil stăpân.”
„Dacă tinerii noștri nu vor învăța cum învață tinerii chinezi, vor fi servitorii tinerilor chinezi”
Daniel Funeriu spune că nu există un model european de educație pe care România să îl poată copia în fața provocărilor aduse de inteligența artificială. În schimb, consideră că România ar trebui să se uite mai atent către sistemele de educație din Asia și să regândească inclusiv felul în care școala îi pregătește pe copii pentru o competiție globală.
„Nu sunt țări în Europa la care astăzi să mă uit și să spun a, trebuie să facem așa. Nu. M-aș uita în Asia”, a afirmat Daniel Funeriu.
El a dat ca exemplu o discuție avută cu Olivier Schiffmann, profesor la Paris-Saclay, despre modul în care universitățile încearcă să răspundă folosirii inteligenței artificiale de către studenți.
„Spunea - avem o uriașă problemă cu inteligența artificială. Ei au decis, de exemplu, că dacă folosești inteligența artificială în lucrări, poți să iei până la nota șase. Echivalentul notei șase. Dar dacă vrei să treci de șase, trebuie să faci chestiuni care nu folosesc inteligența artificială”, a relatat Funeriu.
În opinia sa, problema nu poate fi rezolvată însă doar prin interdicții. Sistemul de educație din România trebuie să îi determine pe tineri să învețe mai mult și să folosească tehnologia în mod inteligent.
„Dacă tinerii noștri nu vor învăța cum învață tinerii chinezi, când ei vor ajunge pe piața muncii, vor fi servitorii tinerilor chinezi care astăzi învață”, a spus fostul ministru.
Întrebat cum învață tinerii chinezi, Funeriu a răspuns: „Mult. Mult. Mult. Și aș spune good old style.”
„Copiii noștri vor fi în competiție cu miliardul de chinezi, miliardul și jumătate de indieni”
Daniel Funeriu spune că România trebuie să își schimbe perspectiva asupra competiției în care își pregătește tinerii.
„Părinții mei intrau în competiție cu alți români. Generația mea - noi a trebuit să intrăm în competiție cu alți europeni, poate alți americani, cei care am ajuns mai sus în lumea științei. Copiii noștri vor fi în competiție cu miliardul de chinezi, miliardul și jumătate de indieni.”
În plus, spune el, în următoarele decenii va crește și competiția venită din Africa.
„Cei care se nasc astăzi vor intra în competiție inclusiv cu Africa, care peste 30-40 de ani va crește incredibil. Iar noi îi pregătim încă pe tinerii noștri ca și cum ar fi, așa, într-o competiție cu clasa de alături. Or nu e deloc așa.”
Cele patru lucruri pe care ar trebui să le învețe copiii
Fostul ministru consideră că educația trebuie să se bazeze pe patru componente: cunoștințe, metodă, o experiență emoțională pozitivă a învățării și capacitatea de a folosi practic ceea ce ai învățat.
„Ce trebuie să predăm tinerilor? Patru lucruri. Conținuturi. Metodă, pentru că dacă ai cunoștință fără să ai metodă e haos.” A treia componentă este, în opinia sa, experiența pe care copilul o are în timpul învățării.
„O experiență emoțională pozitivă a învățării. Vă dau un exemplu concret. Mergeți acasă seara, mâncați, e o masă obișnuită. Când mergi la restaurant, vrei să ai o experiență culinară. La fel e și cu învățarea. Profesorul trebuie, din ce în ce mai mult, să facă din ceea ce el predă o experiență emoțională pozitivă a învățării.”
A patra componentă este capacitatea elevului de a operaționaliza cunoștințele, adică de a le folosi în situații reale.
„Viața nu spune problema 3, pagina 5 sau 7. Viața pune o problemă la care tu trebuie să răspunzi, luând tot ce ai învățat.”
„Dacă în România nu dobândim un reflex societal al educației...”
Întrebat ce ar trebui să se schimbe la profesori pentru ca elevii „vrăjiți de AI” să se întoarcă spre educație și spre carte, răspunsul lui Funeriu a fost: „Nimic.”
El a continuat spunând că problema nu poate fi rezolvată exclusiv în sala de clasă, dacă societatea nu transmite copiilor mesajul că educația le poate schimba viața.
„Indiferent ce face un profesor la clasă, dacă în România nu dobândim un reflex societal al educației, acel profesor de la clasă va trebui să petreacă din cele 45 de minute ale unei ore 35 de minute să-l aducă mental pe copil în clasă.”
Potrivit lui Funeriu, copiii trebuie să înțeleagă de mici că educația este un „ascensor social”.
„Atunci când un copil nu știe de mic un simplu fapt și anume că fiind mai educat va avea o viață mai bună. Asta este o dinamică societală a învățării. Atunci când întreaga societate explică tinerilor că învățând, vor avea o viață mai bună, că învățarea este un ascensor social. E cel mai bun ascensor social”
Fostul ministru consideră că schimbarea este una de durată și că întreaga societate are un rol în felul în care copiii se raportează la școală.
„Este un efort societal care va dura decenii. Pentru că altfel tu ce ai la clasă? Ai copii care aud că școala nu-i bună, că profesorul e prost plătit, că nu-i bună programa școlară, că e prea greu, că e prea puțin, că nu-i bai dacă întârzii, că la examene se fraudează. Și atunci acel copil este fizic în clasă, dar mental el nu știe că prezența în școală îi aduce ceva bun. Și atunci dincolo de ceea ce trebuie să știe să facă un profesor la clasă - că profesorii își fac, în general, meseria la clasă, predau ceea ce e de predat, încearcă să o facă într-un mod cât pot ei mai bine. Unii mai bine, alții mai puțin bine. Dar e vorba de cum relaționează întreaga societate cu educația.
Și principala vină politică, principalul lucru pe care eu îl reproșez clasei politice este că nu a reușit să facă din educație o dinamică societală”, a explicat Daniel Funeriu.
„Pruncule, învață, că ce ai în cap nu îți ia nimeni!”
Funeriu și-a amintit apoi de bunica sa, despre care spune că era „un om foarte educat, dar neînvățat, făcuse patru clase”.
„De când mă știu, bunică-mea repeta următorul lucru: Pruncule, învață, că ce ai în cap nu îți ia nimeni!”
Pentru Funeriu, această frază spune ceva despre schimbarea pe care trebuie să o producă societatea în raportarea la educație.
„Deci, când o bunică neînvățată, dar educată spunea asta unui copil de la țară, asta însemna că undeva în societate exista acest vector care spunea întregii societăți: măi, educă-te, că o să-ți fie bine.”
El spune că un asemenea mesaj transmis de părinți și bunici ar putea schimba inclusiv munca profesorilor la clasă.
„Și atunci când o să avem milioane de bunici, unele cu BMW, altele fără resurse financiare, dar când vom avea milioane de bunici, milioane de părinți care să spună copilului învață, că o să-ți fie bine! , asta va ușura infinit munca profesorului, pentru că nu vor trebui să petreacă trei sferturi din timpul de la clasă, aducându-i mental pe copii acolo.”
Daniel Funeriu, despre meditații: „Cred că trebuie să ieșim din ipocrizie”
În opinia fostului ministru, meditațiile există în toate sistemele de educație, iar problema României este lipsa de transparență și faptul că ele accentuează diferențele dintre copiii din familii cu venituri diferite.
„Referitor la meditații, cred că trebuie să ieșim din ipocrizie. Pentru că nu există țară în care sistemele de meditații să nu fie foarte dezvoltate. Dintr-un motiv foarte simplu. Unii copii au nevoie de pregătire suplimentară pentru a ajunge la nivel remedial, alți copii au nevoie de pregătire suplimentară pentru excelență.
Marea problemă în România este legată de ipocrizia meditațiilor. Faptul că se dau la negru, faptul că vine copilul în sufrageria profesorului și el în bucătărie prăjește cârnați. Deci aici, cred că trebuie să ieșim din ipocrizie și o spun de mulți ani, mai ales din pandemie. Foarte mulți copii au pierdut enorm în pandemie. Și eu am spus că meditațiile trebuie încurajate, din punctul meu de vedere. Nu e nimic rău ca un profesor să câștige un ban în plus, dacă totul este transparent.
Însă mai e o problemă și anume aceea că părinții bogați pot să plătească meditații și asta crește foarte mult decalajele - pentru cei care n-au resurse e mai greu. Și atunci nu văd de ce statul nu ar putea să acorde vouchere de meditații. Tot așa cum dăm vouchere și pentru mașini de spălat, pentru mers la sală și mașini. Cred că ar fi cazul să ne ocupăm de creierii copiilor noștri. Deci, meditații, da, la lumină, transparent, frumos, inclusiv pentru cei mai săraci cu vouchere de meditații. Nu văd nici o problemă aici”, a declarat Daniel Funeriu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită la Digi24 sâmbăta și duminica, de la ora 14:00.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp





Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.