Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dansul dintre vechi și nou, într-un apartament bucureștean din 1920, de lângă Ateneu

Un dans lent, cu treceri subtile, foarte fotogenic și perfect funcțional, care creează armonie între piesele originale, păstrate și recondiționate, și cele proaspăt create. Și ca tabloul să fie complet, totul este pus în valoare de fundalul neutru al pereților, într-un apartament de 70 mp, renovat și reamenajat de arh. Anda Zota și arh. Claudia Moței. Îți facem turul mai jos.

Proiectul apartamentului de lângă Ateneu a fost inclus în secțiunea Arhitectura spațiului interior/ Amenajări rezidențiale a Anualei de Arhitectură București 2019 .

Apartamentul se află într-un imobil finalizat în anul 1920. A trecut prin mai multe etape de folosire, deci, la începutul proiectului, spațiul purta piese și straturi de finisaje care îl aglomerau inutil. Primul pas a venit firesc: eliberarea de decorațiunile anterioare + decopertarea pereților și revenirea la caracterul original al apartamentului.

„Ne-am gândit că un proiect de restaurare ar trebui să salveze toate elementele care au o anumită semnificație pentru spațiul respectiv. Ceea ce noi am găsit acolo nu a avut o moștenire sau o valoare istorică excepțională, dar a fost utilizabil și atractiv prin autenticitate și ne-a condus către o strategie de reciclare și transformare, cu linii minimaliste, în care am inserat noi elemente funcționale concentrate și distincte”, ne-au explicat arhitectele.

Principalele elemente originale recuperate au fost cele din lemn – tâmplăria ferestrelor și ușilor a trecut printr-un proces de recondiționare, iar parchetul a fost șlefuit și lăcuit. Instalațiile electrice și cele sanitare au fost refăcute, operațiuni pretențioase, de lungă durată, care au cerut multă răbdare din partea proprietarilor. De altfel, potrivit arhitectelor, cea mai mare provocare a proiectului nu au fost problemele apartamentului vârstnic, ci definitivarea echipei de execuție a modificărilor.

Mix-ul vechi-nou s-a întregit odată cu amenajarea. Dacă întreaga tâmplărie intră în grupul de piese recondiționate, mobilierul stă cu un picior în secolul trecut și altul în cel actual: arhitectele ne-au spus că o parte dintre piesele de mobilier a venit odată cu spațiul, vechi amintiri adunate de proprietari, a căror încărcătură sentimentală cântărea semnificativ, iar o altă parte înseamnă piese vintage achiziționate de la Retros și piese contemporane.

De exemplu, piesele de depozitare suspendate, pe care este prinsă oglinda uriașă, fac legătura dintre zona de intrare și living și au fost realizate custom de ProConfort Design. Corpurile de iluminat de deasupra mesei din dining sunt create de designerul Ilse Crawford pentru IKEA.

„Fiind un apartament cu planimetrie veche, spațiile sunt succesive: se intră direct în zona de zi, pe lângă dining și bucătărie, traseul urmand cursul firesc al locuirii: living și dormitor”, ne-au explicat arhitectele.


Dacă în dining cromatica e mai degrabă caldă, tonurile scad în living, sub corpul de iluminat Formakami de la &Tradition. Piese de mobilier minimaliste, cu linii elementare, lasă camera să respire fără decorațiuni în exces.

Dormitorul bicolor este o altă expresie vizuală a minimalismului salvat de exces. Zărim în decor și câteva piese moștenite: lustra vintage din alamă și banca de lângă pat, accent de nonculoare.

Bugetul apartamentului a fost restârns, dar bine chibzuit, ne-au spus arhitectele. O lecție de bază pentru toți cei care plănuiesc asemenea lucrări.

Fotografii: Răzvan Chirilă

Articol preluat de pe designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult