Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Dar cumpărătorul ce vină are? Niciuna. Și nici obligația de a da cuiva datele cardului

Intenția autorității fiscale de a solicita datele din card ale cumpărătorului se înscrie în deja cunoscutele proceduri de combatere a evaziunii fiscale. 

Justifică sau nu aceasta încălcarea unor date private, mai exact accesul la datele personale ale cumpărătorului?

Pornind de la prezumția de nevinovăție a persoanei fizice și pornind de la dreptul la intimitate personală, unele opinii consideră, pe bună dreptate, o ingerință în viața personală să îi ceri cumpărătorului să își declare numărul de card, contul, banca.

Trebuie să înțelegem foarte exact că, din punct de vedere economic, evaziunea fiiscală se produce la nivelul vânzătorului, al celui care vinde bunuri și servicii și nu își declară veniturile din vânzare, TVA de la vânzare, care realizează aceste vânzări la negru.

Dacă autoritățile fiscale au făcut un pas înapoi, înseamnă că încă mai înțeleg faptul că avem o lege mai amplă și mai clară decât reglementarea fiscală, respectiv Constituția României

În momentul în care acestea sunt plătite prin card, trebuie să amintim faptul că mai există și un alt proces normativ, în sensul de reducere a plafonului de la care toți operatorii economici trebuie să se doteze cu POS-uri. În acest fel, practic, tu reduci foarte mult posibilitatea operatorului economic să se sustragă de la plată.

Se pune întrebarea: dar cumpărătorul ce vină are? Cumpărătorul de bună credință nu are nicio vină și nu are vreo obligație să comunice cuiva datele cardului și ce face cu bunurile sale. Cineva a încercat însă să facă acest lucru. 

Dacă autoritățile fiscale au făcut un pas înapoi, înseamnă că încă mai înțeleg faptul că avem o lege mai amplă și mai clară decât reglementarea fiscală, respectiv Constituția României, pe care toți trebuie să o avem în vedere.

Din punctul de vedere al cetățeanului Adrian Bența, mi se pare normal să îmi fie respectate toate drepturile atât mie, cât și celorlalți din jurul meu. Taxele justifică anumite ingerințe în viața personală, dacă scopul este strict combaterea evaziunii fiscale. 

Dacă scopul tău este să ajungi într-o situație similară celor din filmele americane, în care apeși pe un buton și își apar toate tranzacțiile făcute de persoana fizică, ce a cumpărat, unde a cumpărat, pe unde a fost, pe unde s-a cazat, acest lucru nu mai este acceptabil și nici nu este justificat prin combaterea evazunii fiscale. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Cei mai în vârstă (aşa ca mine) probabil îşi mai aduc aminte de Legea 18/ 1968, "legea ilicitului" cum o prescurtam noi. Din câte îmi amintesc, pe vremea FSN-ului a fost prima lege (sau printre primele) propusă a fi abrogată. Totul este foarte simplu: nu este nevoie ca Fiscul să-mi ceară datele cardului! Trebuie doar să facă corelarea dintre veniturile mele şi bunurile pe care le deţin. Dacă trăiesc din ajutorul de şomaj şi am merţan la poartă, atunci am o problemă (cu Fiscul). De asemenea, dacă trăiesc din colectarea de fier vechi şi am palat cu turnuleţe, garnisit cu Q7, la fel, ar trebui să am probleme cu Fiscul. Dar... nu este nici voinţă, nici putirinţă! Bezmeticeala asta este doar praf în ochii alegătorilor.
    • Like 1
  • Chestiunea cardului este un paravan ...datele tale lersonale ori si cum le v-a afla pt ca fiecare card bancar este atasat la un cont bancar ...asa ca ANAF-ul poate afla repede datele tale ...deci argumentatia cu evaziunea nu sta in picioare....daca se doreste cu adevarat reducerea evaziuni , atunci ar trebui introduse obligatoriu case de marcat absolut pt toata lumea si cel mai important verificarea permanenta nu cea anuntata in Vami ..., reducerea drastica a personalului din administratiile financiare si informatizarea lor cu adevarat si reducerea drastica a formularisticii si multitudini de hartoage ce trebuiesc complectate de catre contribuabil in zadar ( totul online ) .
    • Like 1
  • Stai că nu inteleg.
    Cum adică reducerea evaziunii fiscale?
    Păi vorbim de plata cu cardul. Practic de un virament bancar,
    Să ceară de la furnizorii de POS-uri, sumele încasate de magazine.
    ANAF-ul ori e plin de incompetenți, ori e paravan la servicii.
    Cum adică să le dau nr. cardului?
    Le dau si cardul si PIN-ul?
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult