„Dacă Dumnezeu mi-a trimis sarcina asta, cu siguranță nu o să-mi ia copilul. Nu mi l-a trimis doar ca să-mi descopăr problema. Mi l-a trimis să mă salveze, dar mi-l lasă până la final.” Acest gând a ajutat-o pe Andra Rădulescu să funcționeze din momentul în care a fost diagnosticată cu cancer de colon. Au fost două lupte pe același front: una pentru viața ei, alta pentru cea care creștea în ea.
Nu avea nici trei luni de sarcină când s-a prezentat la urgențe, la spitalul Regina Maria din Băneasa, cu „dureri cumplite” în zona unde, în urmă cu 14 ani, avusese o intervenție chirurgicală minoră.
„A fost o sarcină obținută spontan, o sarcină dorită de către părinți. A făcut tot ce ține de analize și investigații pentru primul trimestru de sarcină. A fost totul ca la carte. Până când, într-o zi, m-a sunat o colegă. Andra venise la camera de gardă cu abdomen acut, adică dureri mari de burtă. Am decis să facem o laparoscopie diagnostică. La Andra, problema nu era de ordin ginecologic, era de fapt de ordin gastrointestinal. Noi ce am putut să facem a fost să eliberăm ansa intestinală de peretele abdominal, ca să nu mai aibă aceleași simptome, aceleași dureri, și ulterior am trimis-o pentru o evaluare de specialitate: consult gastroenterologic, ecografie abdominală și tot ce ține de partea aceasta”, spune dr. Mihai Zaporojan, medic primar Obstetrică – ginecologie, Regina Maria, care i-a urmărit sarcina Andrei.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.
Sarcina care a grăbit diagnosticul
Până să rămână însărcinată, Andra nu a avut simptome. Acestea au apărut și au devenit tot mai evidente pe măsură ce sarcina creștea. Când a ajuns la spital, cel mai negru scenariu pe care și-l imagina era că o să piardă sarcina. Era însă mai mult de atât. Și mai greu de dus.
„N-am știut ce m-a lovit, n-am știut de ce sunt acolo, nu știam ce să întreb, dar cu siguranță nu mă gândeam că ar fi vorba despre ceva atât de grav. Deci, sâmbătă m-am operat de urgență, luni m-am externat, iar joi m-am dus la doamna doctor gastroenterolog. Și sâmbătă, deci fix la o săptămână de la operație, m-am prezentat la un doctor (recomandat de gastroenterolog, n.r.) care, imagistic vorbind, mi-a pus diagnosticul și mi-a spus: ‘75% sunt sigur’. Și atunci s-a năruit totul efectiv”, spune Andra.
Nu i-a venit să creadă, așa că a decis să mai ceară și alte păreri. Una dintre ele infirma suspiciunea, dar, deși era ceea ce voia să audă, nu era liniștită. A continuat să meargă și la alți medici.
„Nu credea nimeni. Imagistic vorbind, la ecograf, se vedea o formațiune acolo, dar fiecare avea propria variantă, în sensul că nimănui nu-i venea să creadă. Eram o pacientă de 30 de ani cu un cancer la colon. Era probabil ieșit din comun pentru toată lumea”, povestește Andra.
„Incidența cancerului în sarcină este de 1 la 1.000 de cazuri, iar dacă vorbim despre cancerul colorectal asociat sarcinii, incidența este de 1 la 13.000 de sarcini. Deci da, e rar, dar nu imposibil”, precizează dr. Amalia Roșu, medic specialist Oncologie medicală, Regina Maria.
„Niciun medic nu mi-a sugerat sau propus să renunț la sarcină”
Diagnosticul a fost confirmat printr-o colonoscopie. Acela a fost momentul în care Andra a simțit că știe ce are de făcut și credea că acesta este ultimul capitol al acestei povești: intervenția chirurgicală.
„Nimeni, niciun doctor nu mi-a sugerat sau propus să renunț la această sarcină. Eu încercam să mă pregătesc și de acest scenariu negru. Toată sarcina a fost cu risc de avort, risc de naștere prematură și alte riscuri (…) Așteptam să mă operez odată și să-mi scoată tumora de acolo, și să mă bucur de această sarcină”, spune Andra.
Îndrăznise chiar să-și rezerve o vacanță. Și chiar în acea seară a venit și rezultatul biopsiei. Capitolul era abia la jumătate. Și viața ei s-a mai năruit o dată.
„Nu putea să aștepte, nu era o opțiune de luat în considerare. Managementul cancerului colorectal în sarcină depinde de stadiul bolii, de stadiul afecțiunii oncologice și de vârsta sarcinii. Iar opțiunile terapeutice includ în primul rând intervenția chirurgicală și, ulterior, luăm în calcul administrarea sau nu a tratamentului citostatic. În cazul ei, prima secvență terapeutică a fost intervenția chirurgicală, iar apoi am decis inițierea tratamentului citostatic adjuvant”, explică dr. Roșu.
Andra spune că probabil acestea au fost cele mai grele momente, pe de o parte pentru că se temea de riscurile la care este expus copilul, iar pe de altă parte, pentru ea. Gândul că își va pierde părul o îngrozea. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, iar dorința de a face o ședință foto însărcinată, alături de soțul ei, i s-a îndeplinit.
„După primul trimestru de sarcină, riscul de malformații congenitale scade și atunci poți să iei în calcul administrarea tratamentului citostatic cu precauție. Există unele medicamente care sunt mai sigure în sarcină. Ne gândim, de asemenea, la nevoia, oportunitatea și urgența administrării tratamentului citostatic. Dacă avem de-a face cu o formă agresivă de cancer, cu o rată de multiplicare celulară mare, cu un grad de diferențiere celulară mare și cu factori de risc înalți asociați pentru recurență, atunci trebuie puse în balanță riscurile pe care le aduce tratamentul citostatic asupra mamei și asupra fătului și beneficiile”, spune dr. Roșu.
Să plângi. De fericire
Andra a născut la termen o fetiță sănătoasă, care a primit chiar notă maximă la naștere. Sincronizarea tratamentului chimioterapic cu nașterea a fost doar una dintre provocări, pentru că era necesară o pauză de cel puțin 3-4 săptămâni.
„Cea mai mare provocare este să găsim un echilibru între tratamentul oncologic și monitorizarea sarcinii, dar și monitorizarea mamei. Astfel de situații au un impact foarte mare și psihologic. Pe noi ne-a interesat să fie cât mai liniștită și să știe că e pe mâini bune, pentru că astfel șansele sunt mai mari și pentru mamă, și pentru bebeluș, dar în același timp și pentru boala pe care o are de depășit”, spune dr. Zaporojan.
Pe lângă medicul ginecolog, care a comunicat în permanență cu medicul oncolog, Andra a strâns în jurul ei o întreagă echipă de medici, de la conf. univ. dr. Florin Turcu, care i-a făcut colonoscopia și i-a dat încredere că se poate opera, până la conf. univ. dr. Valentin Calu, care a intervenit chirurgical, și dr. Alexandru Melinte, chirurgul care i-a montat dispozitivul pentru administrarea tratamentului citostatic sub anestezie locală și fără radiografie postprocedurală pentru a reduce riscurile asupra sarcinii.
„După ce am ajuns acasă, o săptămână dacă nu mai bine, plângeam în fiecare zi, de cinci-șase ori pe zi. Plângeam uitându-mă la ea, plângeam de fericire. Am luat experiența asta ca pe o cumpănă, ca pe un test, ca pe o lecție de viață. Am uitat deja o mare parte din lucrurile rele prin care am trecut. Nu mai țin minte cât de tare m-a durut. Am uitat nopțile nedormite, am uitat de câte ori am plâns. Am uitat de multe lucruri pentru că prefer să văd părțile fericite”, spune Andra, care în câteva săptămâni va termina și ultima ședință de tratament citostatic.
„Oncologic vorbind, are un status de performanță excepțional. E foarte bine. Am efectuat un bilanț imagistic de etapă. Nu are leziuni metastatice la distanță, deci e liberă de boală în acest moment și fără semne de recidivă loco-regională. Oncologic suntem bine”, spune dr. Roșu.
Dr. Zaporojan spune că Andra i-a dat o lecție de optimism și de încredere și că fiecare astfel de experiență îi întărește convingerea că există o forță mai mare care îi ghidează și îi susține pe medici în misiunea lor de a aduce viață pe lume și de a o proteja.
Pe fetița Andrei o cheamă Zoe. Este un nume ales înainte de a afla semnificația: viață, vitalitate. „Am zis că se potrivește categoric, pentru că ea asta a însemnat pentru mine: ea mi-a dat mie viață, ca mai apoi să-i dau și eu ei.”
Echipa care s-a unit în jurul Andrei și al fetiței ei a fost formată din: dr. Mihai Zaporojan, Spitalul Băneasa, Medic Primar Obstetrică-Ginecologie, dr. Amalia Roșu, Ponderas Academic Hospital, Medic Specialist Oncologie Medicală, conf. univ. dr. Valentin Calu, Ponderas Academic Hospital, Medic Chirurg, dr. Alexandru Melinte, Ponderas Academic Hospital, Specialist în Chirurgie Toracică, Dr. Cristian Palade, Spitalul Băneasa, medic neonatolog, și echipa de asistenți medicali din Spitalul Băneasa și Ponderas Academic Hospital.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.