Imaginați-vă un milion și jumătate de euro într-o cameră frigorifică de pe Splaiul Independenței, din București. Nu, nu e un enunț din acela menit să vă facă să dați click. E realitate.

Există copii în România născuți de două ori. Nu, nu e o greșeală de scriere și nici o eroare a serviciilor de stare civilă. Hadi Rahimian, un medic român, născut în Iran, operează feți aflați în uterul mamei oferindu-le viață. Cei mai mici dintre ei au 18 săptămâni gestaționale.

„Nu am căutat să mă victimizez într-un sistem în care aveam nemulțumiri, dar am căutat să ofer pacienților mei intervenții chirurgicale cât mai performante”, spune doctorul Cătălin Copăescu, de al cărui nume se leagă excelența în chirurgia bariatrică minim-invazivă în România.

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Rețeaua de sănătate Regina Maria a inaugurat în estul Capitalei, în zona Pallady, un hub oncologic complet integrat, care oferă pacienților diagnosticați cu cancer acces la tratamente de ultimă generație, echipe multidisciplinare și sprijin uman real. Tehnologia de vârf și empatia merg mână în mână într-un spațiu gândit nu doar pentru vindecare, ci și pentru încredere.

„Doamnă doctor, dați-ne măcar unul dintre copii acasă”. Aceste opt cuvinte i-au rămas Danei Zaciu în minte după întâlnirea cu un cuplu ai cărui gemeni, prematuri, se aflau internați în secția pe care o conduce: Terapie Intensivă Neonatală. Fetița mergea mai bine, dar băiatul nu putea fi desprins de la ventilator. Nu respira singur și evolua către o afectare gravă a plămânului: bronhodisplazie pulmonară. Pentru el, resursele medicale se epuizaseră. „Și atunci am decis că vreau să fac tot ce îmi stă în putere ca să îi dau pe amândoi părinților”, spune medicul care a reușit, în premieră pentru România, să administreze celule stem acelui nou-născut. Tratamentul s-a dovedit a fi un succes, iar băiețelul a plecat acasă împreună cu sora lui. Se întâmpla în 2020 și, de atunci, terapia cu celule stem aduce speranță prematurilor și copiilor cu probleme de sănătate, fiind folosită în cazuri precum bronhodisplazia pulmonară ori în suferințe neurologice.

Screening-ul se adresează unei persoane potențial sănătoase, nu unui pacient cu simptome. Este o metodă aplicabilă pe scară largă, care oferă rezultate consistente la indivizi diferiți. Prin aplicarea sa extinsă, screening-ul ar trebui să genereze economii de resurse publice, costurile tratării unui pacient simptomatic fiind mult mai mari. Principalul motiv umanitar este depistarea precoce a bolii în faza asimptomatică, când potențialul de vindecare este maxim. De altfel, "depistarea precoce" este termenul românesc pentru screening, explică dr. Dana Nedelcu.

Inovație majoră în diagnosticarea precoce a endometriozei, o boală de care se estimează că suferă cel puțin una din 10 femei aflate la vârsta fertilă. În premieră pentru România, Rețeaua de sănătate Regina Maria, liderul calității medicale din România, a anunțat că introduce în portofoliu Ziwig Endotest® un test genetic de salivă inovator, neinvaziv, prin intermediul căruia poate fi depistată endometrioza.

Creierul mamei suferă transformări majore după naștere: amigdala, zona responsabilă de emoții și instinct de îngrijire, devine dominantă. Această reconfigurare neurologică, deși esențială pentru relația mamă-copil, poate avea consecințe neașteptate asupra sănătății femeilor.

În urmă cu mai puțin de un an, când și-a schimbat locul de muncă, George a efectuat un control de rutină la medicina muncii. Foto Shutterstock