Deși bugetul sănătății a crescut, banii merg în continuare către spitale și medicamente, nu către prevenție, iar pacienții suportă peste un sfert din cheltuielile cu sănătatea. Este concluzia unui studiu realizat de către experți ai ASE, cu sprijinul Rețelei de Sănătate Regina Maria.

Rețeaua privată de sănătate Regina Maria avertizează că un proiect de ordin publicat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar putea limita accesul pacienților la programele naționale de sănătate și ar putea genera întârzieri în diagnostic și tratament, iar cei care vor avea de suferit sunt în special pentru bolnavii oncologici, cardiovasculari sau cei care suferă de boli rare.

Ce se vede în analize după șase luni de muncă la birou și ce nu, dar contează. Interviu cu dr. Ruxandra Mărgărit, medic de familie în cadrul rețelei de sănătate Regina Maria

Dacă ești fan ”Anatomia lui Gray”, ”Dr House” sau ”The Pitt”, ai deja o imagine despre cum arată salvarea unei vieți: un chirurg genial intră pe ușă în ultimul moment, ia o decizie pe care nimeni altcineva nu ar fi riscat-o și, câteva cadre mai târziu, pacientul trăiește. Dramă, instinct, eroism solitar. Acum uită ce ai văzut. Realitatea din cele mai bune săli de operație din lume nu are nimic de-a face cu asta; și e cu atât mai fascinantă.

În medicina modernă, o imagine de înaltă calitate nu reprezintă doar un test, ci poate schimba radical traseul de viață al unui om, afirmă doctor Dan Costăchescu, medic primar radiolog cu competențe în imagistica ginecologică. Pentru cele 10% dintre femei active hormonal care suferă de endometrioză la nivel global, această precizie este poarta dintre suferința cronică și un parcurs terapeutic clar. Sau către o viață fără durere.

Există o diferență fundamentală între a descoperi un cancer la timp și a-l descoperi târziu. Studiile arată că până la jumătate dintre cazurile de cancer pot fi prevenite sau tratate cu succes dacă sunt depistate în stadii incipiente. În cazul cancerului pulmonar, de exemplu, diagnosticul precoce poate crește șansele de supraviețuire de peste trei ori.

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

1996. O lume în plină schimbare. În România, conceptul de „corporație” prindea rădăcini, iar odată cu el, un beneficiu avea să schimbe definitiv contractul social dintre angajat și angajator: abonamentul medical privat. Un card de plastic avea să devină, dintr-o bifă pe fișa de angajare, un scut de protecție pentru români.

Dincolo de clădiri și de oamenii care lucrează în ele există o mașinărie complicată, care presupune 400.000 de monitorizări ale procedurilor și actelor medicale, pentru fiecare clinică într-un singur an. „Vrem o țară ca afară” nu e un refren, ci realitate medicală certificată internațional la fiecare trei ani, spune Nirvana Georgescu, director Diviziei Calitate și Siguranța Pacientului Regina Maria.

Chirurg de excelență în patologia herniară, acreditat internațional și cu experiență în străinătate, dr. Bogdan Barta ar fi putut să opereze oriunde în lume. A ales însă să se întoarcă în România, unde a pus umărul la transformarea chirurgiei private și la dezvoltarea unui centru oncologic modern.