De 2 ori pe lună acostează la Galați o navă cu turiști. Surprinzător, se îmbarcă în autocare și merg într-un sat din… Republica Moldova

Foto: Guliver Getty Images

Deși e poziționat „avantajos”, Galațiul, oraș înconjurat de ape, nu oferă niciun mod de agrement și nicio oportunitate turistică.

Mai mult, majoritatea navelor de croazieră pe Dunăre ce vin aval, dinspre Viena, Bratislava, Budapesta, sau amonte, dinspre Delta Dunării, nu opresc aici. Totuși, cam de două ori pe lună acostează la un ponton, și nu la cel Schengen pentru care s-a investit un milion de euro și zace să ruginească, o navă încărcată cu turiști.

În jur de 150, majoritatea pensionari, din diferite colțuri ale lumii. Paradoxul este că acești turiști sunt îmbarcați în 3 autocare și pleacă către Republica Moldova, în satul Văleni. 

Acolo, la inițiativa doamnei primar, care a și contractat acest demers turistic, li se oferă un program folcloric, o masă și o degustare de vinuri, un program de 4 ore, cu tot cu deplasare însemnând 6-7 ore.

După întoarcere, turiștii urcă pe vapor și își continuă croaziera. Cu alte cuvinte, un sat poate oferi mai multe oportunități turistice decât un oraș cu o istorie încărcată. De ce? Fiindcă în afară de câțiva reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai presei, se pare că nu interesează pe nimeni.

Făcând mici „investigații”, am aflat că succesul doamnei primar are la bază o abordare pragmatică. Dumneaei a participat la un târg de turism la Viena, a promovat bine localitatea (satul Văleni) și a fost abordată chiar de armatorul navelor de croazieră, care la rândul său, printr-o firmă tur-operatoare românească a pus la punct această afacere, în fond. La Galați nu s-a găsit rețeta de succes.

Asociația Galați, orașul meu a contactat firma tur-operatoare, dar a fost informată că din păcate contractele sunt deja semnate în acest scenariu cu Republica Moldova până în 2021. Totodată, asociația a organizat o masă rotundă împreună cu mediul academic, unde au fost invitate autoritățile locale, agențiile de turism din oraș, mass-media, pentru a găsi unele soluții, trasee și obiective de vizitare atractive în oraș. Interesul a fost scăzut, câteva soluții au fost identificate, dar fără implicarea administrației locale realizarea acestui obiectiv este practic imposibilă. 

Ce așteaptă turiștii de fapt când vizitează un oraș? Istorie și agrement. Istorie avem, este un oraș unde există obiective istorice, „povești” frumoase de relatat, dar și acestea trebuie puse în valoare în primul rând prin restaurare, reabilitare și o promovare consistentă. Apoi, centrul istoric trebuie restaurat, pietonalizat pe alocuri, faleza consolidată și modernizată, regândită arhitectural. Cât privește agrementul, acesta este punctul nevralgic. Galațiul nu oferă absolut nimic din acest punct de vedere. Când ai atâta apă împrejur și nu dispui de un Aqua-park, plaje, un port de mici ambarcațiuni ce ar putea oferi plimbări pe Dunăre, sau pentru sporturi pe apă, nu există nicio conexiune navală cu alte orașe dunărene, sau pentru minicroaziere, ce pretenții mai poți emite?

Chiar și așa, Asociația Galați, orașul meu a conceput două variante de tururi de vizitare a orașului, cu obiective istorice și turistice, servirea unei mese pescărești la prânz, degustare de vinuri din regiune. Tururile au fost prezentate și transmise instituțiilor care ar putea face ceva în sensul ăsta. Nu s-a întâmplat nimic, chiar zilele trecute am văzut un alt grup de turiști trecând în R. Moldova. Până se va schimba ceva, turiștii amatori de plimbări pe Dunăre care ne vizitează orașul au ca singură variantă bacul care traversează Dunărea până la I.C. Brătianu. Trist, dar real, să nu uităm că Galațiul pierde anual mii de turiști și încasările ce ar fi asigurate de la aceștia, ca să nu vorbim despre vizibilitatea orașului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp