Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

De 2 ori pe lună acostează la Galați o navă cu turiști. Surprinzător, se îmbarcă în autocare și merg într-un sat din… Republica Moldova

Turista vapor

Foto: Guliver Getty Images

Deși e poziționat „avantajos”, Galațiul, oraș înconjurat de ape, nu oferă niciun mod de agrement și nicio oportunitate turistică.

Mai mult, majoritatea navelor de croazieră pe Dunăre ce vin aval, dinspre Viena, Bratislava, Budapesta, sau amonte, dinspre Delta Dunării, nu opresc aici. Totuși, cam de două ori pe lună acostează la un ponton, și nu la cel Schengen pentru care s-a investit un milion de euro și zace să ruginească, o navă încărcată cu turiști.

În jur de 150, majoritatea pensionari, din diferite colțuri ale lumii. Paradoxul este că acești turiști sunt îmbarcați în 3 autocare și pleacă către Republica Moldova, în satul Văleni. 

Acolo, la inițiativa doamnei primar, care a și contractat acest demers turistic, li se oferă un program folcloric, o masă și o degustare de vinuri, un program de 4 ore, cu tot cu deplasare însemnând 6-7 ore.

După întoarcere, turiștii urcă pe vapor și își continuă croaziera. Cu alte cuvinte, un sat poate oferi mai multe oportunități turistice decât un oraș cu o istorie încărcată. De ce? Fiindcă în afară de câțiva reprezentanți ai societății civile, ai mediului academic și ai presei, se pare că nu interesează pe nimeni.

Făcând mici „investigații”, am aflat că succesul doamnei primar are la bază o abordare pragmatică. Dumneaei a participat la un târg de turism la Viena, a promovat bine localitatea (satul Văleni) și a fost abordată chiar de armatorul navelor de croazieră, care la rândul său, printr-o firmă tur-operatoare românească a pus la punct această afacere, în fond. La Galați nu s-a găsit rețeta de succes.

Asociația Galați, orașul meu a contactat firma tur-operatoare, dar a fost informată că din păcate contractele sunt deja semnate în acest scenariu cu Republica Moldova până în 2021. Totodată, asociația a organizat o masă rotundă împreună cu mediul academic, unde au fost invitate autoritățile locale, agențiile de turism din oraș, mass-media, pentru a găsi unele soluții, trasee și obiective de vizitare atractive în oraș. Interesul a fost scăzut, câteva soluții au fost identificate, dar fără implicarea administrației locale realizarea acestui obiectiv este practic imposibilă. 

Ce așteaptă turiștii de fapt când vizitează un oraș? Istorie și agrement. Istorie avem, este un oraș unde există obiective istorice, „povești” frumoase de relatat, dar și acestea trebuie puse în valoare în primul rând prin restaurare, reabilitare și o promovare consistentă. Apoi, centrul istoric trebuie restaurat, pietonalizat pe alocuri, faleza consolidată și modernizată, regândită arhitectural. Cât privește agrementul, acesta este punctul nevralgic. Galațiul nu oferă absolut nimic din acest punct de vedere. Când ai atâta apă împrejur și nu dispui de un Aqua-park, plaje, un port de mici ambarcațiuni ce ar putea oferi plimbări pe Dunăre, sau pentru sporturi pe apă, nu există nicio conexiune navală cu alte orașe dunărene, sau pentru minicroaziere, ce pretenții mai poți emite?

Chiar și așa, Asociația Galați, orașul meu a conceput două variante de tururi de vizitare a orașului, cu obiective istorice și turistice, servirea unei mese pescărești la prânz, degustare de vinuri din regiune. Tururile au fost prezentate și transmise instituțiilor care ar putea face ceva în sensul ăsta. Nu s-a întâmplat nimic, chiar zilele trecute am văzut un alt grup de turiști trecând în R. Moldova. Până se va schimba ceva, turiștii amatori de plimbări pe Dunăre care ne vizitează orașul au ca singură variantă bacul care traversează Dunărea până la I.C. Brătianu. Trist, dar real, să nu uităm că Galațiul pierde anual mii de turiști și încasările ce ar fi asigurate de la aceștia, ca să nu vorbim despre vizibilitatea orașului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Parerist check icon
    Turiștii au nevoie de activități... Pană si Cocutza Beach cred ca e desființată... La Cat's Elbow se mai fac orgii?
    Eu ma gândeam la un centru de paintball sau niște escape rooms, sau poate un roller coaster printr-o cocserie sau secție de aglomerare abandonate... Pentru cine vrea aventura într-un decor post - apocaliptic.
    • Like 0
  • Domnul Brînzan scrie despre atragerea turiştilor, în condiţiile în care gălăţenii preferă, pentru distracţii, Brăila.
    • Like 0
  • Adevarat! Sunt Galatean...imi este rusine ... asta din cauza Primarului care nu sa implicat impreuna cu celelalte autoritati sa dezvolte orasul din punct de vedere turistic . Din contra a distrus oameni ..
    • Like 0
  • Galațiul a fost transformat,de ciuma roșie,dintr-un oraș într-un târg...
    Nimic investiții,pe ici pe colo câte un loc de joacă și multe borduri și pavaje prin zona centrală...Ne merităm soarta !
    • Like 0
    • @ Ioan Hamza
      Parerist check icon
      E ceva mai complicat de atat. Galațiului a fost un targusor comercial și cosmopolit, axat pe comerț, pe unde colcaiau de la greci și armeni la englezi și americani.
      Apoi au venit comuniștii și l-au transformat într-un monstru (mono) industrial. Și când s-a dus combinatul s-a cam dus și orasul. Cei aduși cu forța de la tara la oraș au plecat înapoi..
      Orașul are nevoie să-și găsească o strategie, nu se poate baza doar pe șantierul naval și pe videochat....
      • Like 0
  • Asta în loc de oțel, probabil.
    Forjăm turismul. Sau ar trebui.
    • Like 0
  • Dorin check icon
    Galațiul este condus de foști comuniști sau de puii lor fără nici o pregătire pe care nu-i duce mintea decât la diferite descurcăreli pentru ei și neamurile lor.Puțin le pasă de altceva dacă oricum sunt votați.

    • Like 1
  • AlexisZ check icon
    Am tot respectul pentru gàlàteni, am rude apropiate, colegi, cunosc orasul din copilarie. Problema este ca avem de-a face, si aici ca si in alte cazuri, cu un fost oras portuar de glorie al Moldovei, targ comercial puternic, cu traditii si istorie, dar care a fost distrus si transformat intr-un oras industrial, care odata economia prabusita a decazut dramatic si nu mai are ce oferi ca potential turistic. Din pacate nu reuseste.sa atraga nici macar turistii romani, daramite pe cei straini.
    • Like 3


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult