Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De ce a fost descoperit așa târziu polițistul pedofil, iar apucăturile lui au fost tolerate

Pedofilul din București

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Principalul lucru care ar trebui reținut în scandalul cu polițistul pedofil este modul în care funcționează instituțiile din România. În ciuda fanilor și haterilor pe care aceste instituții le au, ele au încă un mod de funcționare departe de gold standardul lumii civilizate.

Am să folosesc exemplul poliției, pentru că este cel mai recent. Hai să vedem cum funcționează:

1. Instituția românească funcționează apolitic. Este un animal birocratic care se schimbă al dracului de greu și foarte încet. Nu are culoare politică în sensul că se adaptează foarte bine ideii de Partid Unic, sub tutela căruia a funcționat în comunism. Chiar dacă democrația a adus pluralism politic, instituția a continuat să funcționeze independent, ca o castă. Partidele aflate la putere s-au adaptat instituției, și nu invers. Aceasta continuă să funcționeze ca un castel kafkian la care se adaugă componența esențială a foloaselor personale din bani publici, departe de opinia publică. Când apare un astfel de caz, precum cel al pedofilului, mizeria începe să se arate sub preș, încet-încet. 

2. Instituția românească nu este controlată deontologic. Doar teoretic. În Franța, de exemplu, există un cod al deontologiei în Poliție, care se respectă și se controlează la sânge. De la angajări până la ieșirea din sistem. Există controale ale departamentelor din cadrul poliției și controale externe, care se fac în mod real, în urma cărora cad capete. Asta funcționează ca o masă de anticorpi care face instituția să funcționeze. În instituția românească, deontologia și controlul sunt vorbe. Poate exista pe hârtie, dar nu se aplica în realitate. În realitate se aplică un întreg sistem paralel de relații informale. De asta polițistul pedofil a fost descoperit așa târziu, iar apucăturile lui au fost tolerate.

3. Politicul este puțin impulsionat să schimbe această stare de fapt, atât timp cât cele două sisteme se hrănesc reciproc și cei de la putere au nevoie de sistemul informal din instituții să-și protejeze corupții, iar instituția are nevoie de politic să-și continue privilegiile: vezi pensiile speciale la 40 de ani. Managementul de ochii lumii practicat de PSD, dar nu numai, de a da afară capul Instituției nu rezolvă evident problema de fond, ci e praf în ochii opiniei publice.

4. Instituția e fundamentală în democrație. Dar la noi schimbările sunt încetinite de sistemul public fani-hateri. Rezistența la schimbare este impiedicată de imaginația ciudată a publicului că există feți-frumoși de care nu trebuie să te atingi și draci pe care trebuie să-i distrugi. În realitate există o instituție formată din oameni educați în marea majoritate în comunism, greu de schimbat. Ei sunt piatra de moară la gâtul României. Sau cel puțin una din ele. Oamenii onești din sistem fie nu sunt racordați la circuitul informal de recompensări, fie nu au puterea necesară să schimbe ceva.

Polițistul pedofil, torționarul, medicul criminal și șpăgar, procurorul șpăgar nu sunt doar excepții. Sunt ceea ce vedem în public, scăpați printre fisurile instituției. Fenomenul e mult mai răspândit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poliția a rămas ce era și miliția: un refugiu al bărbaților, iar acum abundă și de decorul feminin, ratați. Cei ce au un dram de școală și nu au reușit in învățământul superior, cei ce nu vor să-și strice unghiile și mâinile muncind fizic, se înghesuie n politie. Fiți atenți cum își motivează opțiunea, de fiecare dată, candidații care dau examen la, pompos denumita, academie de poliție: un serviciu stabil și un venit bun. Astea sunt singurelele motive. Cum ați vrea ca niște indivizi interesați material să aibă deontologie, să fie folositori societății, să ajute populația? In ceea ce privește poluția comunitară sau locală, totuna, aici e vorba despre o adunătură, provenită cel mai mult de la sate, care nu mai are unde munci si atunci sunt luați in întreținerea societății in mod inutil. Nu sunt buni de nimic. Doar că mai micșorează cifra șomajului și a asistaților sociali, într-un fel, in realitate tot asistați social sunt. Ăia mai răsăriți, cu bacalaureat, trec ca gâsca prin apă si capătă diplome de absolvenți ai facultății de drept. Oricând pot să fie avocați. Nu știu dacă întâmpină aceleași dificultăți la intrarea in barou ca cei car fac in mod normal dreptul. Nu știu nici dacă pot fi procurori sau judecatori. Dar avocați, o meserie de aur, da. Poate???!!! că unii dintre ei sunt "buni profesioniști". Asta e mai degrabă un mit fals. Activitatea lor se bazează pe " informatori" și teroare, de multe ori chiar fizică.
    • Like 1
  • Perfect de acord, nu este vorba de o exceptie, este vorba de regula de functionare a Politiei. Imi este pur si simplu groaza de ce s-ar putea gasi inauntru daca cineva ar avea curajul sa se uite. Si nu ar trebui sa uitam ca in tot acest timp raportarile oficiale arata beton, toti sefii se mandresc cu rezultatele lor pe hartie. Oare l-au gasit pe cel care l-a injunghiat pe tanar la metrou? nu am mai auzit nimic. Oare oamenii astia prind si ei pe cineva sau se multumesc permanent sa se planga ca nu au . Daca nu prind pe nimeni ca nu au de nici unele atunci cum facem? sa se lase mai bine poate vin altii mai dibaci
    • Like 1
  • Instituția funcționează apolitic? În România? Poate în alte țări occidentale. Toate instituțiile statului sunt puternic îmbibate cu politic. Se fac numiri și avansări pe bază de simpatii politice. Dar bineînțeles, sunt îmbibate și cu numiri pe bază de nepotism, rude, prieteni, etc.
    • Like 2


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult