Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce a fost descoperit așa târziu polițistul pedofil, iar apucăturile lui au fost tolerate

Pedofilul din București

(Foto: Inquam Photos / George Călin)

Principalul lucru care ar trebui reținut în scandalul cu polițistul pedofil este modul în care funcționează instituțiile din România. În ciuda fanilor și haterilor pe care aceste instituții le au, ele au încă un mod de funcționare departe de gold standardul lumii civilizate.

Am să folosesc exemplul poliției, pentru că este cel mai recent. Hai să vedem cum funcționează:

1. Instituția românească funcționează apolitic. Este un animal birocratic care se schimbă al dracului de greu și foarte încet. Nu are culoare politică în sensul că se adaptează foarte bine ideii de Partid Unic, sub tutela căruia a funcționat în comunism. Chiar dacă democrația a adus pluralism politic, instituția a continuat să funcționeze independent, ca o castă. Partidele aflate la putere s-au adaptat instituției, și nu invers. Aceasta continuă să funcționeze ca un castel kafkian la care se adaugă componența esențială a foloaselor personale din bani publici, departe de opinia publică. Când apare un astfel de caz, precum cel al pedofilului, mizeria începe să se arate sub preș, încet-încet. 

2. Instituția românească nu este controlată deontologic. Doar teoretic. În Franța, de exemplu, există un cod al deontologiei în Poliție, care se respectă și se controlează la sânge. De la angajări până la ieșirea din sistem. Există controale ale departamentelor din cadrul poliției și controale externe, care se fac în mod real, în urma cărora cad capete. Asta funcționează ca o masă de anticorpi care face instituția să funcționeze. În instituția românească, deontologia și controlul sunt vorbe. Poate exista pe hârtie, dar nu se aplica în realitate. În realitate se aplică un întreg sistem paralel de relații informale. De asta polițistul pedofil a fost descoperit așa târziu, iar apucăturile lui au fost tolerate.

3. Politicul este puțin impulsionat să schimbe această stare de fapt, atât timp cât cele două sisteme se hrănesc reciproc și cei de la putere au nevoie de sistemul informal din instituții să-și protejeze corupții, iar instituția are nevoie de politic să-și continue privilegiile: vezi pensiile speciale la 40 de ani. Managementul de ochii lumii practicat de PSD, dar nu numai, de a da afară capul Instituției nu rezolvă evident problema de fond, ci e praf în ochii opiniei publice.

4. Instituția e fundamentală în democrație. Dar la noi schimbările sunt încetinite de sistemul public fani-hateri. Rezistența la schimbare este impiedicată de imaginația ciudată a publicului că există feți-frumoși de care nu trebuie să te atingi și draci pe care trebuie să-i distrugi. În realitate există o instituție formată din oameni educați în marea majoritate în comunism, greu de schimbat. Ei sunt piatra de moară la gâtul României. Sau cel puțin una din ele. Oamenii onești din sistem fie nu sunt racordați la circuitul informal de recompensări, fie nu au puterea necesară să schimbe ceva.

Polițistul pedofil, torționarul, medicul criminal și șpăgar, procurorul șpăgar nu sunt doar excepții. Sunt ceea ce vedem în public, scăpați printre fisurile instituției. Fenomenul e mult mai răspândit.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Poliția a rămas ce era și miliția: un refugiu al bărbaților, iar acum abundă și de decorul feminin, ratați. Cei ce au un dram de școală și nu au reușit in învățământul superior, cei ce nu vor să-și strice unghiile și mâinile muncind fizic, se înghesuie n politie. Fiți atenți cum își motivează opțiunea, de fiecare dată, candidații care dau examen la, pompos denumita, academie de poliție: un serviciu stabil și un venit bun. Astea sunt singurelele motive. Cum ați vrea ca niște indivizi interesați material să aibă deontologie, să fie folositori societății, să ajute populația? In ceea ce privește poluția comunitară sau locală, totuna, aici e vorba despre o adunătură, provenită cel mai mult de la sate, care nu mai are unde munci si atunci sunt luați in întreținerea societății in mod inutil. Nu sunt buni de nimic. Doar că mai micșorează cifra șomajului și a asistaților sociali, într-un fel, in realitate tot asistați social sunt. Ăia mai răsăriți, cu bacalaureat, trec ca gâsca prin apă si capătă diplome de absolvenți ai facultății de drept. Oricând pot să fie avocați. Nu știu dacă întâmpină aceleași dificultăți la intrarea in barou ca cei car fac in mod normal dreptul. Nu știu nici dacă pot fi procurori sau judecatori. Dar avocați, o meserie de aur, da. Poate???!!! că unii dintre ei sunt "buni profesioniști". Asta e mai degrabă un mit fals. Activitatea lor se bazează pe " informatori" și teroare, de multe ori chiar fizică.
    • Like 1
  • Perfect de acord, nu este vorba de o exceptie, este vorba de regula de functionare a Politiei. Imi este pur si simplu groaza de ce s-ar putea gasi inauntru daca cineva ar avea curajul sa se uite. Si nu ar trebui sa uitam ca in tot acest timp raportarile oficiale arata beton, toti sefii se mandresc cu rezultatele lor pe hartie. Oare l-au gasit pe cel care l-a injunghiat pe tanar la metrou? nu am mai auzit nimic. Oare oamenii astia prind si ei pe cineva sau se multumesc permanent sa se planga ca nu au . Daca nu prind pe nimeni ca nu au de nici unele atunci cum facem? sa se lase mai bine poate vin altii mai dibaci
    • Like 1
  • Instituția funcționează apolitic? În România? Poate în alte țări occidentale. Toate instituțiile statului sunt puternic îmbibate cu politic. Se fac numiri și avansări pe bază de simpatii politice. Dar bineînțeles, sunt îmbibate și cu numiri pe bază de nepotism, rude, prieteni, etc.
    • Like 2
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Chris Simion

Claudiu este doar unul dintre cei peste 11.000 de ctitori ai teatrului care se construiește în prezent pe Grivița, la nr 53, în București, la inițiativa cunoscutei regizoare, invitată recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu”.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro