Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Poate fi România perturbată cu adevărat?

Liviu Dragea si copil

(Foto: Facebook / Liviu Dragnea)

Arhur Schumpeter, părintele conceptului de distrugere creativă, definea această idee în capitolul 7 din „Capitalism, Socialism și Democrație”, numindu-l:

„…procesul mutațiilor industriale – dacă mi se permite să utilizez acest termen din biologie - care fără încetare revoluționează structura economică din interior, neîncetat distrugând-o pe cea veche. Acest proces de distrugere creativă este caracteristica esențială a capitalismului”

Viziunea profețită de Schumpeter, aceea că în urma acestei dinamici capitalismul nu va putea supraviețui, ci va fi înlocuit cu socialismul, nu s-a realizat, capitalismul reușind să reziste și reprezentând în prezent sistemul economic standard în lume. Acest concept economic al distrugerilor creative stă însă la baza a ceea ce în prezent este cunoscut că „perturbarea” (disruption) industriilor tradiționale, elementul esențial al noilor tehnologii și al succesului acestora în noua economie: Netflix, Amazon, Airbnb, fintech, bitcoin etc sunt tot atâtea exemple ale acestei perturbări. Termenul modern, de „inovație perturbatoare”, este definit de profesoul Clayton M. Christensen (Harvard) în celebara sa carte „Dilema inovației”, unde face deosebirea între inovație în general și un subgrup din acest concept, inovația perturbatoare, care are ca scop înlocuirea produselor tradiționale și a companiilor mature de pe o piață prin introducerea, la nivelul cel mai de jos al pieței, unor noi produse revoluționare, care în timp ajung să domine acea piață și să elimine concurența tradițională. 

Marea majoritate a acestor produse apar în economia privată, acolo unde influența statului este mai redusă și unde cererea și oferta sunt principalele leviere ale economiei și unde un produs poate trăi din modul în care este acceptat și cerut de consumatori. Foarte puține astfel de perturbări atacă frontal modul de organizare a statelor, sau sistemul electoral sau democrațiile prezente. Dar probabil acest lucru se va schimba, dar nu foarte curând și nu foarte repede, din cauza faptului că birocrațiile de stat sunt inelastice la inovație (o creștere a inovației în exteriorul modului de organizare a statelor nu crește în aceeași măsură adoptarea inovațiilor de către stat). 

Acest lucru este mult mai evident în România, unde de exemplu inovațiile tehologiilor digitale au fost adoptate puțin sau deloc de administrația de stat (în 2017, este încă o corvoadă să poți plăti dările online). Această rezistență este specifică statelor și modului birocratic de funcționare al acestora, pentru că inovația înseamnă aplicații descentralizate care concurează violent cu viziunea centralizatoare a statului. Un alt exemplu al acestei dihotomii este bitcoin, ca alternativa la moneda oficială a băncilor centrale.

Este necesară în primul rând perturbarea sistemului care conduce România după comunism, nu printr-o revoluție, ci printr-o inovație, sau o sumă de inovații, care să înceapă de jos, din segmente sociale sau dimensiuni ale societății neglijate de stat. Putem perturba modul în care aleșii ajung să conducă România? Modul în care votăm? Modul în care se cheltuie banii publici? Sau cum participăm la viață publică? Cum se redactează și aplică legile? Cum tragem la răspundere reprezentanții aleși?

Cătălin Bizdadea

Însă, cel puțin la noi, avem nevoie de o astfel de schimbare perturbatoare, atât în modul în care este condusă și administrată această țară, cât și în amonte, în modul în care oamenii ajung la putere, cum este creată puterea și cum funcționează gravitația acesteia în societate.

Este necesară în primul rând perturbarea sistemului care conduce România după comunism, nu printr-o revoluție, ci printr-o inovație, sau o sumă de inovații, care să înceapă de jos, din segmente sociale sau dimensiuni ale societății neglijate de stat. Putem perturba modul în care aleșii ajung să conducă România? Modul în care votăm? Modul în care se cheltuie banii publici? Sau cum participăm la viață publică? Cum se redactează și aplică legile? Cum tragem la răspundere reprezentanții aleși?

Toate aceste lucruri fac parte din monopolul de putere al statului, o construcție arhaică care începe să simtă o nevoie majoră de schimbare, dar care e foarte greu de schimbat din exterior fără un moment de haos contraproductiv sau instalare a unui vid de putere impredictibil. Situația din Spania o arată: oamenii au nevoie de state naționale, de predictibilitatea și securitatea pe care o oferă acestea, chiar dacă la schimb renunță la unele libertăți. 

Dar și statele naționale au nevoie de legitimitate în contextul actual al noii ere informaționale. Cum rezolvăm acest paradox, cel puțin în cazul României, unde rentele și privilegiile obținute după comunism de profitorii vremurilor sunt un avantaj de care privilegiații zilei vor trage și cu dinții să le mențină?

În primul rând prin atacarea modului în care românii votează și aleg și diversificarea opțiunilor pe care le au. O inovație perturbatoare a fost încercată în alegeri de noul partid USR, folosind o nișă neexplorată până atunci de marile partide tradiționale: populația tânără și educată, adeptă a noilor tehnologii. USR a fost aproape de „momentul său Iphone” la alegerile generale, unde a avut un scor neașteptat de bun, însă spre deosebire de un produs real al inovației perturbatoare, s-a pierdut pe parcurs, odată ajunși în Parlament, liniile strategice interne au început să concureze unele cu altele, partidul s-a împărțit după ideologii și nu după priorități strategice și acel moment de perturbare reală a sistemului politic pseudo-comunist reprezentat de entitățile feseniste (PSD, PRM, PNL) pare că a fost ratat. Dar breșa a fost făcută și acest tip de inovație trebuie continuat în viitor cu rezultate mai bune.

Inovația modului în care se votează, prin introducerea de exemplu a platformelor criptografice descentralizate, care să protejeze votul individual este de asemenea o soluție de urmărit prin eliminarea fraudelor. Un alt tip de inovație este reducerea barierelor la intrare în politică pentru oamenii noi, tineri, care doresc să se asocieze și eliminarea monopolului vechilor politicieni care au crescut în comunism.

Un alt mod de introducere a perturbării este concentrarea pe acele domenii neglijate de stat, care au nevoie de rezultate reale, însă pentru moment traversează obstacole: educația, sănătatea, justiția, egalitatea de oportunități, meritocrația.

Una dintre inovațiile perturbatoare care ar putea fi utilizate în prezent este tehnologia digitală în administrație. Putem învăța din exemplul Estoniei, țara care a adus digitalizarea birocrației de stat la un nivel nemaiîntâlnit în nici un alt stat (proiectul e-Estonia) și putem implementa soluții digitale în domenii din ce în ce mai diverse. În timp, prin mimetism tehnologic, va crește transparența și eficiența actului administrativ, vor scădea corupția, care se hrănește de pe o parte din lipsa de transparență și rentele privilegiate.

Una dintre inovațiile perturbatoare care ar putea fi utilizate în prezent este tehnologia digitală în administrație. Putem învăța din exemplul Estoniei, țara care a adus digitalizarea birocrației de stat la un nivel nemaiîntâlnit în nici un alt stat (proiectul e-Estonia) și putem implementa soluții digitale în domenii din ce în ce mai diverse. În timp, prin mimetism tehnologic, va crește transparența și eficiența actului administrativ, vor scădea corupția, care se hrănește de pe o parte din lipsa de transparență și rentele privilegiate.

Cătălin Bizdadea

Educația este un alt domeniu care merită perturbat. Nu e de ajuns să țintim soluții izolate precum interzicerea unor anumite romane în studiul gimnazial, ci e necesară o perturbare a modului în care e înțeleasă educația, rolul acesteia și impactul asupra creșterii economice. Una dintre inovațiile perturbatoare care se pot folosi aici sunt stimulentele și „ghionturile”. Stimulente pentru familii care inițial nu vor să-și școlarizeze copiii, pentru profesorii ce au rezultate sau care acceptă să educe regiuni mai sărace. „Ghionturile”, strategiile propuse de laureatul Nobel, Profesoul Richard Thaler, sunt acțiuni menite să altereze anumite comportamente sociale: de exemplu copiii pot fi interesați de aplicațiile practice ale noilor tehnologii prin expunerea lor la jocuri pe calculator care au scop rezolvarea unor probleme concrete sau a crea soluții (programe pentru digitalizarea unor instituții de stat, sau construcția de algoritmi pentru diverse aplicații practice). Clasele virtuale, la care să participe de exemplu elevi din zone defavorizate pot fi o altă soluție, sau soluțiile de e-learning prin personalizarea învățării pentru ritmul și nivelul fiecăruia.

În sănătate, perturbarea sistemului de stat, subfinanțat și lăsat în urmă, cu implicații esențiale pentru pacienții care doresc să aibă soluții mai bune, este o mare oportunitate. Exemple pot fi stimulentele pentru clinicile virtuale și tele-medicină, asociațiile caritabile care atrag fonduri pentru modrnizarea unor spitale, prevenția digitală și folosirea efectului de rețea (rețelele sociale, viralizarea) pentru expunerea la „ghionturi”.

Cercetarea este de asemenea o piață publică unde se pot concentra soluții de inovație perturbatoare: creare de hub-uri tehnologice locale, parteneriate publice-private în care copii, elevi sau studenți să lucreze la proiecte de cercetare împreună cu mari firme tehnologice, proiecte care să fie folosite apoi în administrație sau pentru progresul public. Un efect va fi reducerea migrației creierelor și repopularea bazei productive a economiei, pentru o creștere economică bazată pe inovație, și nu pe consum.

Toate aceste oportunități nu pot exista dacă modelul de stat comunist, greoi, cu o birocrație tentaculară, nu este expus la perturbare. Semințele acesteia pot fi plantate de fiecare dintre noi, prin modul în care decidem cine ne conduce, și de acei aleși care au o minimă viziune.

Articol preluat de pe blogul autorului

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • "Viziunea profețită de Schumpeter, aceea că în urma acestei dinamici capitalismul nu va putea supraviețui, ci va fi înlocuit cu socialismul, nu s-a realizat, capitalismul reușind să reziste și reprezentând în prezent sistemul economic standard în lume. " Nu s-a realizat - inca.
    • Like 0
  • Romania nu este "PERTURBATA" ci "TULBURATA" ! (diferenta este incontestabila iar sensul celui de-al doilea epitet se poate interpreta in foarte multe variante) iar noi restul, adica "spectatorii" lucizi, nu ne ramane nimic decat sa ne conformam rezultatului final....care o fi el ?.Dumnezeu cu mila, o posibila varianta !
    • Like 1
  • Imi place foarte mult articolul Domnului Bizdadea,toate analizele lipsurilor este facuta cu profesionalism.Desi nu contest metodele cu care ar cauta schimbarea ci dimpotriva le salut totusi mi se par prea "technice" Profesionistii au inclinatia-poate deformarea profesionala -de a rezolva toate problemele cu o anumita technica pe care o stapanesc. In realitate , ramane o arie foarte mare pentru psihic (vectorul obisnuintei,traditiei,educatiei) Pentru cei maturi in privinta politicii intradevar initiativele pe spatiile socializate sunt destul.Spontaneitatea protestelor si actiunilor e un semn pozitiv insa aceasta sponteneitate precum vedem este repede prescrisa.Votul Brexitului sau electoralele din SUA arata ca prin mobilizarea stratului de altfel pasiv al nestiutilor prin mijloacele primitive are un succes de pana acum de neexplicat. Peste masurile preconizate de autor este posibil din pacate numai ridicarea lenta dar perseverenta a cunoasterii,pretentilor la cunoastere a masei....La noi o speranta (inca firava) in cei care vor sa vina acasa din munca istoviotare de multe ori insa instructiva din strainatate.
    • Like 0


Îți recomandăm

Speranța Farcă

„Părinții sunt foarte angoasați, aud peste tot că copilul lui cutare face așa, copilul lui cutare face așa. Și se gândesc că ei nu oferă același start copilului lor, care va intra în competiție cu acei copii care au făcut toate acele cursuri. Gândim educația și viața ca pe o competiție”, spune Speranța Farca.

Citește mai mult

Șezlonguri în apă la Marea Neagră

Este o adevărată luptă între turişti pentru a prinde cel mai apropiat pat de plajă lângă apă deşi nu stau prea mult pe sezlong şi apoi tot ei se plâng că nu au soare pentru a se bronza din cauza umbrelelor extrem de apropiate.

Citește mai mult

Foto pentru textul Arinei Angelescu

Plec în oraș. Nu apuc să conduc prea mult când aud telefonul. E mama, care rămăsese cu cel mic. Inima îmi bate deja mai tare. Îmi trec tot felul de scenarii prin cap. Niciunul prea fericit. Răspund. Nu e mama. E băiețelul meu. Plânge în hohote și lasă puțin spațiu ca eu să înțeleg ceva. Nu-știu-ce grisine pe care le-am uitat acasă?!

Citește mai mult

Andrei Ene

AntiFragile, un startup care dezvoltă un sistem de etichete inteligente, care permit monitorizarea de la distanță a coletelor pe parcursul procesului de transport, a fost desemnat vineri seara câștigătorul competiției UPGRADE 100 Floors Elevator Pitch. Pe scurt, eticheta își schimbă culoarea dacă pachetul a fost scăpat de curieri.

Citește mai mult