Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

De ce s-a extins mafia italiană în România

Poate am trăit întotdeauna cu impresia că „mafia” este acel ceva care se impune forţat. Care-ţi dă foc la casă pentru 1000 de lei, care-şi trimite femeile la produs şi îţi bate copiii. Care refuză să urmărească legalitatea, ceva-ul care distribuie droguri. Tipii cu pălărie, care vorbesc din gât şi joacă poker în ceaţă de trabucuri.

2006, 2010, 2012, 2013, 2016 sunt doar câţiva ani în care jurnaliştii italieni de la Espresso, de la Iene, de la Repubblica au pomenit şi România, „ţara lui Ceauşescu", atunci când s-au implicat în anchete cheie. Anchete care au ajutat Italia să aibă cel mai funcţional sistem anti-mafiot din Europa. Din 1992 până în 2011 au fost arestaţi peste 10.000 de oameni şi au fost confiscate şi sechestrate peste 14 miliarde de euro.

Cosa Nostra

Bucureşti, bază şi activităţi ale familiei Carini. Sechestrate bunuri în valoare de 250 de milioane de euro.

Constanţa, prezenţi şi activi mafioţii catanezi. Arestat Maurizio Cesare Toscano din familia cartierului "Borgo", Catania.

Timişoara, prezentă şi activă familia lui Giuseppe Madonia. Arestat Salvatore Fraterrigo.

Calafat, arestat Angelo Monaco. Prezent şi activ grupul Aparo-Nardo-Trigila al provinciei Siracusa.

Mafia se schimbă. Potrivit jurnaliştilor italieni, organizaţiile italiene se dezvoltă în Europa de Est prin prostituţie şi trafic de droguri. Există şi un „Atlas al Mafiei", din paginile căruia nu lipseşte nici Ciro Castellano, asociat mafiei napoletane din România.

„Un popor care se trezeşte şi vrea să crească în ciuda multelor dificultăţi precum birocraţia. Una care se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite, în orice caz să începi o afacere aici e mult mai convenabil şi nu-ţi sunt impuse legături guvernative. Nu e necesar să ai asociaţi români, de exemplu". Asta spunea Ciro Castellano, pe 10 ianuarie 2016, într-un interviu acordat publicaţiei PositanoNews.

Camorra

Bârlad, bază operativă şi activă a clanului Casalesilor.

Bucureşti, baza clanurilor napolitane şi a Casalesilor. Ciro Castellano.

Constanţa, prezenţa clanului Sarno din Napoli.

Brăila, arestat Gaetano Fratone din clanul Casalesilor.

Dumbrăveni, arestat Mario Pascale exponent al clanului poreclit "ciucciari", din Salerno.

După scandalul gunoaielor, iată că numele celor doi fraţi Castellano, patronii clubului de noapte Bamboo, sunt iar asociate mafiei italiene de către presă. Sunt legături în presa italiană care par să confirme rădăcinile familiei Castellano. Publicaţii precum Lavalledeitempli, Disagiosud şi Espresso (aripă a cotidianului LaRepubblica) spun despre oamenii de afaceri din Bucureşti că sunt nepoţii Assuntei Maresca. Nimeni alta decât "Pupetta", prima femeie lider al mafiei Camorra, una dintre cele mai temute organizaţii mafiote din istorie.

'Ndragheta

Bucureşti, o aripă a clanului Reggina, una a clanului Alvaro din Sinopoli, Cosoleto şi San Precopio.

Criminalitate Puglieză, în Bucureşti, clanul Brindisi.

România poate fi prea mică pentru a fi luată în considerare atunci când se vorbeşte despre mafia italiană, spun aceiaşi italieni. Dar ce simţiţi voi astăzi, atunci când explodează câte un caz de corupţie sau vreo tragedie de care ei sunt direct responsabili?

Dacă „birocraţia se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite" o să aflăm, poate, după ancheta autorităţilor în cazul incendiului de la Bamboo.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult