Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

De ce s-a extins mafia italiană în România

Poate am trăit întotdeauna cu impresia că „mafia” este acel ceva care se impune forţat. Care-ţi dă foc la casă pentru 1000 de lei, care-şi trimite femeile la produs şi îţi bate copiii. Care refuză să urmărească legalitatea, ceva-ul care distribuie droguri. Tipii cu pălărie, care vorbesc din gât şi joacă poker în ceaţă de trabucuri.

2006, 2010, 2012, 2013, 2016 sunt doar câţiva ani în care jurnaliştii italieni de la Espresso, de la Iene, de la Repubblica au pomenit şi România, „ţara lui Ceauşescu", atunci când s-au implicat în anchete cheie. Anchete care au ajutat Italia să aibă cel mai funcţional sistem anti-mafiot din Europa. Din 1992 până în 2011 au fost arestaţi peste 10.000 de oameni şi au fost confiscate şi sechestrate peste 14 miliarde de euro.

Cosa Nostra

Bucureşti, bază şi activităţi ale familiei Carini. Sechestrate bunuri în valoare de 250 de milioane de euro.

Constanţa, prezenţi şi activi mafioţii catanezi. Arestat Maurizio Cesare Toscano din familia cartierului "Borgo", Catania.

Timişoara, prezentă şi activă familia lui Giuseppe Madonia. Arestat Salvatore Fraterrigo.

Calafat, arestat Angelo Monaco. Prezent şi activ grupul Aparo-Nardo-Trigila al provinciei Siracusa.

Mafia se schimbă. Potrivit jurnaliştilor italieni, organizaţiile italiene se dezvoltă în Europa de Est prin prostituţie şi trafic de droguri. Există şi un „Atlas al Mafiei", din paginile căruia nu lipseşte nici Ciro Castellano, asociat mafiei napoletane din România.

„Un popor care se trezeşte şi vrea să crească în ciuda multelor dificultăţi precum birocraţia. Una care se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite, în orice caz să începi o afacere aici e mult mai convenabil şi nu-ţi sunt impuse legături guvernative. Nu e necesar să ai asociaţi români, de exemplu". Asta spunea Ciro Castellano, pe 10 ianuarie 2016, într-un interviu acordat publicaţiei PositanoNews.

Camorra

Bârlad, bază operativă şi activă a clanului Casalesilor.

Bucureşti, baza clanurilor napolitane şi a Casalesilor. Ciro Castellano.

Constanţa, prezenţa clanului Sarno din Napoli.

Brăila, arestat Gaetano Fratone din clanul Casalesilor.

Dumbrăveni, arestat Mario Pascale exponent al clanului poreclit "ciucciari", din Salerno.

După scandalul gunoaielor, iată că numele celor doi fraţi Castellano, patronii clubului de noapte Bamboo, sunt iar asociate mafiei italiene de către presă. Sunt legături în presa italiană care par să confirme rădăcinile familiei Castellano. Publicaţii precum Lavalledeitempli, Disagiosud şi Espresso (aripă a cotidianului LaRepubblica) spun despre oamenii de afaceri din Bucureşti că sunt nepoţii Assuntei Maresca. Nimeni alta decât "Pupetta", prima femeie lider al mafiei Camorra, una dintre cele mai temute organizaţii mafiote din istorie.

'Ndragheta

Bucureşti, o aripă a clanului Reggina, una a clanului Alvaro din Sinopoli, Cosoleto şi San Precopio.

Criminalitate Puglieză, în Bucureşti, clanul Brindisi.

România poate fi prea mică pentru a fi luată în considerare atunci când se vorbeşte despre mafia italiană, spun aceiaşi italieni. Dar ce simţiţi voi astăzi, atunci când explodează câte un caz de corupţie sau vreo tragedie de care ei sunt direct responsabili?

Dacă „birocraţia se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite" o să aflăm, poate, după ancheta autorităţilor în cazul incendiului de la Bamboo.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult