Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De ce s-a extins mafia italiană în România

Poate am trăit întotdeauna cu impresia că „mafia” este acel ceva care se impune forţat. Care-ţi dă foc la casă pentru 1000 de lei, care-şi trimite femeile la produs şi îţi bate copiii. Care refuză să urmărească legalitatea, ceva-ul care distribuie droguri. Tipii cu pălărie, care vorbesc din gât şi joacă poker în ceaţă de trabucuri.

2006, 2010, 2012, 2013, 2016 sunt doar câţiva ani în care jurnaliştii italieni de la Espresso, de la Iene, de la Repubblica au pomenit şi România, „ţara lui Ceauşescu", atunci când s-au implicat în anchete cheie. Anchete care au ajutat Italia să aibă cel mai funcţional sistem anti-mafiot din Europa. Din 1992 până în 2011 au fost arestaţi peste 10.000 de oameni şi au fost confiscate şi sechestrate peste 14 miliarde de euro.

Cosa Nostra

Bucureşti, bază şi activităţi ale familiei Carini. Sechestrate bunuri în valoare de 250 de milioane de euro.

Constanţa, prezenţi şi activi mafioţii catanezi. Arestat Maurizio Cesare Toscano din familia cartierului "Borgo", Catania.

Timişoara, prezentă şi activă familia lui Giuseppe Madonia. Arestat Salvatore Fraterrigo.

Calafat, arestat Angelo Monaco. Prezent şi activ grupul Aparo-Nardo-Trigila al provinciei Siracusa.

Mafia se schimbă. Potrivit jurnaliştilor italieni, organizaţiile italiene se dezvoltă în Europa de Est prin prostituţie şi trafic de droguri. Există şi un „Atlas al Mafiei", din paginile căruia nu lipseşte nici Ciro Castellano, asociat mafiei napoletane din România.

„Un popor care se trezeşte şi vrea să crească în ciuda multelor dificultăţi precum birocraţia. Una care se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite, în orice caz să începi o afacere aici e mult mai convenabil şi nu-ţi sunt impuse legături guvernative. Nu e necesar să ai asociaţi români, de exemplu". Asta spunea Ciro Castellano, pe 10 ianuarie 2016, într-un interviu acordat publicaţiei PositanoNews.

Camorra

Bârlad, bază operativă şi activă a clanului Casalesilor.

Bucureşti, baza clanurilor napolitane şi a Casalesilor. Ciro Castellano.

Constanţa, prezenţa clanului Sarno din Napoli.

Brăila, arestat Gaetano Fratone din clanul Casalesilor.

Dumbrăveni, arestat Mario Pascale exponent al clanului poreclit "ciucciari", din Salerno.

După scandalul gunoaielor, iată că numele celor doi fraţi Castellano, patronii clubului de noapte Bamboo, sunt iar asociate mafiei italiene de către presă. Sunt legături în presa italiană care par să confirme rădăcinile familiei Castellano. Publicaţii precum Lavalledeitempli, Disagiosud şi Espresso (aripă a cotidianului LaRepubblica) spun despre oamenii de afaceri din Bucureşti că sunt nepoţii Assuntei Maresca. Nimeni alta decât "Pupetta", prima femeie lider al mafiei Camorra, una dintre cele mai temute organizaţii mafiote din istorie.

'Ndragheta

Bucureşti, o aripă a clanului Reggina, una a clanului Alvaro din Sinopoli, Cosoleto şi San Precopio.

Criminalitate Puglieză, în Bucureşti, clanul Brindisi.

România poate fi prea mică pentru a fi luată în considerare atunci când se vorbeşte despre mafia italiană, spun aceiaşi italieni. Dar ce simţiţi voi astăzi, atunci când explodează câte un caz de corupţie sau vreo tragedie de care ei sunt direct responsabili?

Dacă „birocraţia se poate depăşi dacă reuşeşti să găseşti persoanele potrivite" o să aflăm, poate, după ancheta autorităţilor în cazul incendiului de la Bamboo.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Transformare digitală

Digitalizarea în România avansează cu viteze diferite în sectorul public și cel privat. Firmele private în special din industriile bancară, sănătate sau retail au fost forțate de împrejurări concurența acerbă să se transforme digital, dar instituțiile de stat sunt încă prinse în inerția birocrației și lipsa de viziune strategică. În mediul privat, digitalizarea nu mai este un moft, ci o necesitate pentru scalare și eficiență. În sistemul public lipsa bugetelor multianuale și absența ownership-ului fac implementarea proiectelor de IT un proces greoi sau chiar eșuează (foto: Shutterstock).

Citește mai mult

 expert contabil

Pentru fiecare 10.000 de lei distribuiți, impozitul crește de la 1.111 lei la 1.905 lei, iar firmele trebuie să verifice activul net și capitalul social înainte de a face orice distribuție. „Cota de 16% intră în vigoare de la 1 ianuarie, dar se aplică pentru dividendele distribuite după 1 ianuarie. Or, ce dividende pot eu să distribui în ianuarie? Pe cele din trimestru IV, cele care se formează chiar acum”, explică expertul contabil.

Citește mai mult

Pălărie de damă

Copiii mamei soacre și-au confruntat notițele abia după înmormântare. Adevărul i-a eliberat, au urât-o pentru câteva ore, dar prevederile testamentare și o ladă de șampanie vintage, scumpă, cumpărată chiar de soacră-mea pentru ocazie, a mai atenuat șocul și a netezit o parte din drumul spre vindecare. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult