Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

De gât cu democrația

Cristian Tudor Popescu - fotografie

Printre zicerile având ca predicat violența fizică, cu care CV Tudor își împăna discursurile delirante, se număra și „Mor cu ei de gât!”. N-a aplicat-o efectiv niciodată, dar ea s-a înfipt în subconștientul colectiv. G. Simion a mers un pas mai departe: chiar l-a luat de gât pe ministrul Energiei. În mințile fanilor lui CVT, întăriți acum cu sânge proaspăt din eșantionul 18-29 ani, s-a produs declicul, sau, mai degrabă, click-ul: după atâta teorie a violenței față de politicieni, avem, în fine, și un practicant! Bravo, Georgică, ești tare pe felie! Dacă starostele AUR i-ar fi tras ministrului un pumn sau un cap în gură, lăsându-l lat, mesajele de aprobare pe facebook AUR ar fi fost și mai multe mii.

Există în societatea românească o nevoie crescândă de agresiune fizică, ce îi vizează pe „Ăștia”. Cei care critică gestul lui Simion, spunând că n-a făcut să scadă facturile la gaz și electricitate, n-au înțeles despre ce e vorba. Mulți români nu mai sunt interesați în primul rând de rezolvarea vreunei probleme sociale apăsătoare, ci ar vrea pur și simplu să vadă miniștri, parlamentari, pe președintele în funcție cu cel puțin un ochi umflat sau nasul terci după ce românoșii AUR au „dat de pământ cu ei” – altă expresie dragă lui CV Tudor. Asta le-ar procura o satisfacție mai mare decât niște gaz sau curent gratis.

Cum s-a ajuns aici? Nu altfel decât prin colaborarea intensă, de decenii, dintre politicoi și popor pentru a-i sparge fața numitei Democrația. Politicoii au înțeles să-și bată joc de ea, folosind-o în scopuri personale dintre cele mai meschine și josnice, iar populația se repede, ca remediu la ticăloșiile și tâmpeniile acestora, s-o desființeze. Să se ducă dracului alegerile și Parlamentul, să ia puterea niște huligani hotărâți și să nu-i mai dea drumul! E ca și cum, după ce o femeie a fost violată, noi, neamul ei, să spălăm rușinea omorând-o... Sau, cum glumește Putin, cu degetul pe trăgaci, despre violul asupra unui cadavru: „Îți place, nu-ți place, rabdă, drăguțo!”.

Democrația nu e un mod de viață natural. E o creație intelectuală a unor oameni. De aceea e atât de greu de menținut. Periodic e pusă la îndoială, masa având tendința atavică de a reveni la ceea ce funcționează în natură: lupta pentru existență și dominație, haita și masculul Alfa, suprimarea celor slabi. În documentarul „România sălbatică” există o secvență greu de privit, în care doi pui de acvilă, pasăre prezentă pe stemele atâtor state, împart același cuib pe un vârf de stâncă. Puiul cel mai puternic îl lovește zile în șir cu ciocul pe cel firav până când îl ucide și îl împinge afară din cuib, mărindu-și astfel spațiul vital.

Ce fac G. Simion, AUR, C. Georgescu, Șoșoacă sunt teste, nu de covid, asupra electoratului. Dacă testele astea ies pozitive, atunci țineți-vă bine, pentru ce va urma, concetățeni care mai credeți în bun-simț și rațiune...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

Lucrare de licenta despre pandemie / sursa foto: Inquam Photos

Trăim într-o epocă în care memoria publică este remarcabil de scurtă, un defect pe care politicienii îl exploatează cu o cinică voluptate. De aceea, am simțit nevoia unei radiografii riguroase, de factură interdisciplinară, a anilor 2020–2022. Am privit această perioadă nu ca pe un simplu accident epidemiologic, ci ca pe un veritabil test de stres aplicat instituțiilor libertății, combinând teoria politică, dreptul constituțional și studiul comunicării publice.

Citește mai mult

Dan Mihai Zarug

Erau 130 de kilograme și un diagnostic care suna ca o sentință: prediabet, steatoză hepatică gradul 4, la un pas de ciroză non-alcoolică. „Adică, mai urma să-mi scrie pe cruce: l-a omorât frigiderul”. Dan Mihai Zarug era în Sicilia, în vacanță, și nu se putea bucura de nimic. Îi era rușine să se dezbrace pe plajă. Abia urca două etaje. Știa că ceva trebuie să se schimbe, dar nu știa cum.

Citește mai mult

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult