Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

De la cartonul din radiator la reamenajare. Ce și de ce bricolează românii

Bricolaj

Foto: Guliver/Getty Images

Despre român se spune că s-a născut poet. Cine a spus asta a vrut probabil să arate că românii sunt creativi, nu doar în artă. Tot creativitate este și când găsești soluții originale la probleme de zi cu zi.

Cartonul pus în radiatorul Daciei ca să nu înghețe sau reșourile improvizate pentru a suplini încălzirea prin calorifere sunt soluții pe care românii le-au descoperit și aplicat pe cont propriu. Le putem numi generic bricolaj, la care oamenii apelau mai ales de nevoie. 

Din anii comunismului până în zilele noastre, bricolajul nu a murit, ci s-a transformat. Românii nu mai bricolează neapărat de nevoie, ci că să-și exprime creativitatea ori să scape de stres.

Acum ei preferă mai ales proiectele de reamenajare interioară și grădinărit, așa cum arată un sondaj pe care l-am lansat luna trecută și ale cărui rezultate le fac acum publice. 

Ce și de ce bricolează românii

Peste 40% dintre cei chestionați se implică în proiecte de bricolaj cel puțin o dată pe săptămână, dintre care unii chiar zilnic. Motivația principală pentru care oamenii fac asta nu ține de un produs ori serviciu cât de răspunsul la alt tip de nevoi, cum ar fi dezvoltarea personală, echilibrul emoțional ori socializarea.

Participanții la studiu bricolează pentru că astfel își exprimă creativitatea (84%), scapă de stres (78%), dar și pentru că bricolajul este un prilej de a petrece în mod plăcut timpul alături de familie (68%). Oamenii meșteresc și pentru se pricep să facă singuri lucrurile de care au nevoie (55%), este mai ieftin decât să apeleze la un specialist (45%) sau nu găsesc în comerț exact ceea ce le trebuie (40%).

Proiectele în care respondenții se implică des ori foarte des sunt cele de reamenajare interioară (70%) , grădinărit (65%), mici reparații în casă (62%) și reciclare (60%). Urmează meșteșugurile sau artizanat (48,8%), croitorie (39,4), lucru de mână precum tricotat, brodat sau croșetat (38,9%), recondiționarea mobilierului (38,6%), artistice (33,1%) ori zugrăvit sau pictat pereți (30,3%). 

Reamenajarea interioară este prima (cu 69%) și în topul proiectelor pe care respondenții vor mult și foarte mult să le dezvolte pe viitor. Preferința se explică prin faptul ca reamenajarea este cel mai ușor de realizat și fără investiții sau atunci când nu poți cheltui bani pe materiale, iar rezultatele sunt vizibile rapid și sunt de impact. 

 În privința criteriilor foarte importante de achiziție, 66,1% dintre subiecți indică mai ales calitatea, urmată de existența unor instrucțiuni detaliate de utilizare (46,5%). Prețul este pe locul trei în topul criteriilor foarte importante (44,1%), urmat de faptul că materialele se găsesc ușor (38,8%) și că respondenții au văzut exemple de utilizare (39,4). Brandul contează foarte mult în achiziție pentru numai 8,7% dintre subiecți, fiind practic ultimul în topul criteriilor foarte importante.

Ce vor amatorii de bricolaj de la jucătorii din domeniu? ”Demonstrat că poate oricine altcineva decât profesionistii”, ca să citez unul din răspunsurile primite. Rezultatul sondajului confirmă dorință respondetilor că producătorii și retailerii să se orienteze mai mult și spre micii clienți, nu doar către aceia care doresc să dezvolte proiecte de amploare.

 Răspunsurile indică, în primul rând, dorință de a achiziționa materiale în cantități mai mici (21,6%), apoi existența mostrelor pentru a testa produsul acasă (18%). Respondenții își mai doresc de la furnizori mai multe servicii conexe (14,7%), o gamă de produse mai variată (13,2%) și demonstrații și testări de produse cu public (12,7%). Alte așteptări se leagă de posibilitatea de a închiria unelte în schimbul unui tarif accesibil (10,7%) și existența unor spații pentru derularea unor proiecte de către clienți (8,3%).

În momentul de față, există doar doi producători care vând, în România, vopsea la cantități mai mici și niciunul nu este român.

Doar unul dinte ei – Annie Sloan – este cunoscut mai bine de către amatorii de bricolaj, după ce a revoluționat industria vopselelor la nivel mondial prin două elemente de diferențiere: vopsea în cantități mici și care adera pe orice suprafața.

Din punctul meu de vedere, aici există o oportunitate pe care producătorii români de vopsea o ratează, în momentul de față. Vânzarea vopselei și în cantități mai mici decât cele standard este de mare ajutor amatorilor de bricolaj. Este o soluție când vrei să derulezi proiecte mici sau în care ai nevoie de mai multe culori, dar și atunci când vrei să testezi o culoare înainte de a zugrăvi, să vezi dacă se potrivește în condițiile de lumina și mediu din locuința ta.

Despre eșantion și metodologia de cercetare

Datele au fost colectate în perioada 22 ianuarie – 13 februarie 2019, eșantionul fiind de 254 de persoane. Dintre cei care au răspuns, 94% au fost femei și restul bărbați. O pondere de 74,4% dintre respondeti locuiesc în mediul urban, 9,4% în suburban și 16,1% în mediul rural. Dintre respondenți, 66,2% au studii superioare sau postuniversitare, 32,7% absolvind doar liceul, iar 1,2% numai școala primară sau gimnaziul.

Datele au fost culese printr-un chestionar cu întrebări închise aplicat online, adresat persoanelor cu domiciliul în România și care au printre interese proiectele de tip do-it-yourself, populația țintă fiind de 4,2 milioane de utilizatori de Facebook și Instagram. Marja de eroare a sondajului este de 6%, iar intervalul de încredere este de 95%.      

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Super relaxant articolul, felicitari autoarei!
    • Like 0
  • Foarte important ca ati inclus, la final, si esantionarea. Corect si frumos. Dar si amuzant: rezulta ca cel care bricoleaza este mai degraba femeie cu studii superioare ...
    • Like 1
    • @ Anca Paduraru
      Mai degraba femeile sunt cele care raspund la sondaje. Desi targetarea a fost facuta in mod egal pe barbati si femei, foarte putini au fost barbatii care s-au indurat sa raspunda. Probabil de asta si sunt doar 3% dintre subiecti amatori de electronica si mecanica.
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult