Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

De la malul mării, cu furie: ce vedem noi, constănțenii, în oraș atunci când nu ne vin turiștii

Constanta - iarna

Foto: project-e.ro

Salariile din Constanța sunt mici. O spun statisticile, o afirmă angajatorii și o simt angajații. Realitatea este cruntă, Constanța nu se află în topul celor mai dezvoltate județe ale țării. În ceea ce privește salariile, Constanța se află între locurile 10-15 la nivel național.

Constanța este percepută ca un loc al distracțiilor estivale și cam atât

Cele nici măcar 3 luni în care este vizitată de turiști nu reprezintă un etalon al dezvoltării Constanței. O regiune nu se dezvoltă închiriind cu ora șezlonguri pe plajă sau comercializând shaorma. Salariile din Constanța sunt mici. Joburile sezoniere sunt prost plătite.

Este foarte posibil ca în viitor turiștii, așteptați 9 luni pe an, să ajungă în situația de a evita însă Constanța. Un exemplu în acest sens este costul parcării, care începând cu vara anului 2021 a ajuns să coste aproape 100 de lei pe zi, în Mamaia. Astfel, 6 zile de parcare în Mamaia adaugă încă 600 de lei la costul concediului. Sfatul meu este ca atunci când efectuați rezervarea la hotel să întrebați dacă unitatea hotelieră dispune de parcare. În caz contrar, riscați ori să nu aveți unde să vă parcați mașina, ori să fie ridicată.

Constanța nu se va dezvolta prin intermediul distracțiilor estivale

Constanța nu se poate dezvolta dacă vor fi deschise noi cluburi în nordul stațiunii Mamaia. Nu ne vom dezvolta doar fluturând chei pe marginea drumului, acțiune prin care anunțăm turiștii că închiriem apartamente cu ziua.

Mai nou, administrația locală a promovat un regulament al parcărilor aberant. Întreg orașul este transformat, stradă cu stradă, într-o imensă parcare. Aceasta este viziunea pentru dezvoltarea orașului?

Cireașa de pe tort, de la 1 noiembrie, accesul cetățenilor cu mașina în zona veche a orașului a fost restricționat. Foarte important, accesul auto va fi restricționat inclusiv pentru persoanele care locuiesc în zonă, dacă acestea nu fac dovada că beneficiază de loc de parcare propriu, cu documente care să ateste acest lucru. Vorbim despre o suprafață de peste 33 hectare, care este în primul rând cartier și apoi ar trebui să fie zonă pietonală. Restricționarea accesului afectează atât pe locuitorii din zonă, dar și pe cei ce au afaceri (restaurante, firme, diverse activități).

Ironic vorbind, pentru a aduce puțină ordine cu iz milităresc, am putea transforma toate restaurantele din Peninsulă în popote, numerotate UM1, UM2, etc. Am putea servi felurile de mâncare din gamele și de ce nu, pentru securizarea zonei, ar putea fi montate garduri de sârmă ghimpată și posturi de pază. Locuitorilor din zonă li s-ar putea impune accesul în această zonă de 33 de hectare doar între orele 06:00 – 22:00 și doar pe baza unui permis special. Este o ironie, evident, însă doresc să atrag atenția la modul în care cei care locuiesc în Peninsulă sunt tratați de către autorități.

Accesul în zona Peninsulară este restricționat prin intermediul unei bariere

În restul orașului, fără a se vopsi de multe ori nici măcar două linii pe asfalt, au apărut panouri prin care se percep bani pentru parcare. Zero investiții, doar un panou. Atâta pot autoritățile locale, ca parte a procesului de dezvoltare prost înțeles.

Parcare cu plată Constanța

Parcare cu plată Constanța

Din cauza lipsei de viziune și a lipsei de interes a autorităților am ajuns în situația de a ne „bate” de la egal la egal cu județele Olt, Bacău, Galați sau Dolj. Salariile din Constanța sunt mici. Nu vom putea reține forța de muncă înalt calificată aici

Toate administrațiile din ultimii 30 de ani și-au adus aportul, în diverse procente, la transformarea Constanței într-un imens sat cu ieșire la mare, fără oportunități pentru forța de muncă înalt calificată.

Cel mai important sector economic din Constanța este reprezentat de comerț și industria de transport, reprezentând 33,93% din angajații din oraș. Comerțul cu amănuntul asigură 6,32% din locurile de muncă din oraș. Serviciile profesionale și de afaceri reprezintă 18,57%), iar serviciile administrative și de asistență ocupă o pondere de 8,99%.

Sructura economică Constanța / Sursă: Harvard Metroverse

Mai exact, constănțenii lucrează în port, la mall, hypermaketuri și diverse magazine din oraș. Piața muncii în Constanța este complet dezechilibrată, având un caracter pro ciclic înalt. Știu că vă vin în gând navigatorii, care au salarii mari, însă pentru acele salarii sunt nevoiți să își petreacă jumătate din viață pe mare, iar impozitul pe salariu nu merge la bugetul local, navigatorii sunt plătiți de companii străine.

Ce colectează autoritățile de la navigatori? Cel mult, impozitul aferent unui salariu minim pe economie, asta în cazul în care aceștia au și un contract de muncă încheiat cu agențiile de crewing.

În rest, tranzacții imobiliare, multe.

Lipsa locurilor de muncă din domenii high tech ne gonește la propriu tinerii din oraș. Acest lucru poate părea ciudat, mai ales că suntem centru universitar.

Dar industria constănțeană unde este?

Greu de argumentat ceva în ceea ce privește industria din Constanța. În principiu, industria constănțeană este frumos desenată pe cartolinele din campania electorală. În Constanța nu există industrie și nici dezvoltare. Se promite mereu asta, însă totul rămâne la stadiul de promisiune. Nu există huburi IT, nu există oportunități pentru tinerii acestui oraș și nici speranța că în viitor ar putea exista. Nu există investiții prin care să fie create locuri de muncă. Există doar promisiuni și atât.

Se vorbește mereu despre „potențialul fantastic al orașului și județului Constanța”. Însă Constanța nu este un pol de dezvoltare

Sătui de lipsa oportunităților, tinerii pleacă masiv din oraș. Nu mai interesează pe nimeni ceea ce promit politicienii. Oamenii sunt sătui de propagandă. De la stânga la dreapta eșichierului politic toți politicienii si-au bătut joc de așteptările oamenilor. Și continuă să își bată joc. Căci locuri prin parlamentul României, prin consiliile locale sau consiliul județean vor fi mereu. Așa că așteptăm promisiunile viitoare, cele vechi sunt „îndeplinite”, pentru a ne fura votul.

Ca efect direct al lipsei oportunităților economice tinerii părăsesc Constanța

Conform Institutului Național de Statistică, în intervalul 2012 – 2020, aproape 28000 de constănțeni cu vârsta între 20 și 35 de ani au plecat din județ. 28000 de mii, da?

Într-un articol recent discutam despre strategia de dezvoltare a județului Constanța: falimentul, lipsa de viziune și subdezvoltarea.

Nu există o strategie coerentă prin care acest județ să se dezvolte, să își atingă acel potențial fantastic despre care ni se vorbește cu ocazia fiecărei campanii electorale. Actuala strategie de dezvoltare își propune truisme care chiar dacă vor fi implementate, nu se va schimba nimic. Menționez principalele obiective stipulate în acest document: dezvoltarea infrastructurii pentru transportul public și de mărfuri, creșterea calității mediului și stimularea utilizării resurselor de energie regenerabilă, precum și modernizarea administrației publice și a capacității de implicare în dezvoltarea teritorială. Sună cunoscut?

Un alt efect al lipsei de dezvoltare este valoarea salariului net pe care îl câștigă constănțenii

În Constanța, am ajuns să ne uităm cu jind la angajații din Brașov, Galați, Mureș, Prahova sau Bacău. În fiecare dintre aceste județe angajații sunt mai bine plătiți decât cei din județul Constanța. Este normal?

Datele din tabel sunt valabile pentru luna septembrie 2021. Dacă privim clasamentul pe întreg anul 2021, Constanța se află pe locul 13.

Lipsa investițiilor private plasează Constanța într-o poziție cel mult mediocră la nivel național. Nici vorbă să putem concura cu București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Timiș sau Sibiu. Mai degrabă vom ajunge să ne duelăm în statistici cu județele Olt, Dol, Călărași sau Brăila, alături de vecinii din Tulcea.

În lipsa oportunităților și a unui climat social decent, Constanța va muri în timp ce politicienii se vor bate pentru Constanța pe afișele electorale. Salariile din Constanța vor rămâne la fel, mici. În tot acest timp, tinerii vor părăsi fără regrete Constanța.

Articol preluat de pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ați cerut și punctul de vedere al celeilalte "părți"?
    Vi s-a parut ca nu au venit turistii vara trecuta din cauza taxei de parcare prea mari? In general hotelurile asigura locuri de parcare. Pentru cei care inchiriaza camere/apartamente in blocurile din Mamaia, nu are nicio obligatie administratia sa le asigure locuri de parcare sau locuri de parcare ieftine.
    Că s-a construit haotic si ilegal, da. Este una din cauzele pentru care nu există locuri de parcare suficiente.
    • Like 0
  • Nume check icon
    Tot orașul s-a axat pe căpușarea portului, țepele date la mare pe litoral și construcții imobiliare haotice și din cei am înțeles și multe ilegale. Prin urmare s-a semănat vânt și acum se culege furtuna. În rest garagara și barbologie într-un județ în care nimeni nu dorește sa schimbe nimic pentru ca fiecare se descurca pana la urma. Pentru cei de acolo, PNL sau PSD este același lucru - ca în toată țară de altfel - numai sa fie ei. Acești PNL-PSD au reușit sa ii gonească pe toți cei care doresc schimbare - ca în tot sudul și o mare parte în Moldova și acum isi fac de cap pe rând. Sa vedem acum se se întâmplă când trebuie sa isi facă de cap împreună. Cum spunea dl. Boc acum câteva zile ca au fost dușmani dar cum vor lupta împreună pentru aceasta țară. O sa vedem cât de curând ce va însemna aceasta "lupta'". Constanta este un exemplu tipic pentru România unde urmașii PCR și Securității au avut un "loc de joaca" superb primit de la D-zeu și de la natura și l-au distrus complet, exact ca într-un cartier marginas plin de familii "tradiționale".
    • Like 3


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult