Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

De la „Basarabia e România” la „alde Igor și Vitalie”: cum ajunge mișcarea suveranistă să urască exact ce pretinde că apără

Basarabia e romania

Timp de decenii, suveraniștii români (inclusiv AUR și grupările lor precursoare din zona PRM, Noua Dreaptă, Acțiunea 2012 etc.) și-au construit o mare parte din capitalul politic prin mitologizarea Basarabiei: „Basarabia e România”, „frații noștri de peste Prut”, „sângele românesc”, „unirea e visul național”. Nu mai aveai loc în țară (dar și în Italia sau Spania) de autocolante sau grafitti-uri naționaliste cu ”Basarabia e România” și ”Acțiunea 2012”. Pe chestia asta și-a făcut Simion carieră! 

Dar această retorică a fost bună doar cât timp moldovenii votau comuniști sau erau săraci, dar „ai noștri” simbolic, totul era bine. Ideea era că naționaliștilor români le plăcea să pară ei ăia superiori, reprezentanții țării – mamă care își protejează fratele mai mic și mai sărac, răpit de mic.

Când însă Republica Moldova a început: – să aibă un proiect politic puternic, clar pro-european, o președintă educată, liberală, de o decență și bun-simț aproape inexistent în politica românească, să fie respectată în UE și în paralel să respingă explicit populismul și naționalismul primitiv al naționaliștilor români, recte AUR … discursul suveraniștilor români s-a întors împotriva propriilor mituri. Aceiași moldoveni care erau „frați de sânge” au devenit de ceva vreme, „ alde Vitalie, Anatoli și Igor”, „soroșiști”, „ăia de la Chișinău”. 

Fiindcă suveraniștii nu pot tolera un moldovean educat, lucid, talentat, profesionist, european. De ce? Pentru că le strică proiecția mitologică, le dezvăluie limitele, le răstoarnă narativul. Maia Sandu e disprețuită nu pentru că ar fi „vândută Bruxellului”, ci pentru că este exact ceea ce ei nu pot fi: pro-occidentală, credibilă, integră și lipsită de isterie patriotică de paradă. Și în același timp mai dură cu interferența rusă în Moldova. Mai mult decât au fost vreodată autoritățile române!! În logica propagandei suveraniste, trădător nu este cel care vinde țara Rusiei (vezi cazurile Peșchir, Nesterovschi etc.), ci cel care colaborează cu Bruxelles. Incredibil, dar dacă până mai ieri propagandiști naționaliști precum Simion, urlau contra Rusiei, și se dădeau apărătorii Republicii Moldova, acum au trecut simbolic de partea Rusiei (apărând narațiunile lui Putin sau sprijinind oameni finanțati de Kremlin), în timp ce o înjură pe Maia Sandu și parcursul democratic și european al RM.

Aceasta este mizeria mișcărilor suveraniste actuale: ajung să urască exact ceea ce pretind că apără. Disprețuiesc intelectualii români, dar se proclamă apărători ai culturii românești. Disprețuiesc moldovenii europeni, dar invocă Unirea. Disprețuiesc presa liberă, dar se plâng că „nu avem democrație”. Disprețuiesc democrația (Puterea poporului), dar se autointitulează „vocea poporului”. Șocant câtă ipocrizie și ticăloșie.

O mișcare care spune că apără patria, dar care își urăște cetățenii lucizi, refuză adevărul și disprețuiește valorile civilizației, nu mai poate fi numită „naționalistă”. Poate doar retrogradă, obscurantistă, populistă și, din ce în ce mai des, complice cu tirania. Am exclus din această discuție că e vorba și de propagandă,  și de trolli pro-ruși. Nu! E vorba de ticăloșia neaoșă, curat românească a auriștilor, cegiștilor și altor „patrioți” de mucava.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Suveranismul nu există. E o cioacă inventată. Termenul corect e cel de NAȚIONALIM. În plus, nu e nimic suveran aici. Sunt gata să dea țara cui le convine. Vai, să ne salveze Trump! Păi nu e amestec în treburile interne ale unei țări suverane? Suveranism înseamnă să pupăm papucul americanilor? Ăsta nu e suveranism.
    • Like 3
    • @ Valentin
      suveranismul există, indiferent de detractori. este un principiu. naționalismul este un derapaj, diferit de suveranism. nu mai subliniez performanța de-a vă contrazice la două propoziții distanță. spune tot.
      spune autorul că „BASARABIA E ROMÂNIA” e slogan-grafiti naționalist. nu, e patriotic. cât privește „mitologizarea”... aici veninul e mai rafinat și mai concentrat.
      „mizeria mișcărilor suveraniste” - a uitat autorele ghilimelele. sau nu, și dilema unică este deslușită.
      • Like 0
  • Foarte corect , tocmai aici e problema. Sunt de fapt opusul perfect a tot ceea ce clameaza.
    • Like 2
  • mg check icon
    ..mișcare populistă, cred că e suficient..
    Problema e, cine îi crede.. ?
    • Like 2
  • RazvanP check icon
    "..un proiect politic puternic, clar pro-european"
    Atât de puternic încât Maia a câștigat literalmente la mustață!
    Nu suveraniștii sunt problema ci duplicitatea basarabenilor. Îi ținem în brațe, le dăm energie și gaze naturale (depozitele noastre sunt varză pentru că le-am umplut pentru O țară dar de consumat au consumat TREI...) dar ei votează în orice moment cu "maica rusie" la orice oră din zi și din noapte. Idealizarea Basarabiei s-a cam terminat și mai departe de Prut, noi ăștia care vedem Basarabia pe geam eram lămuriți despre ei din anii 2000 încoace, doar alde Simion mai bateau câmpii cu "unirea"!
    • Like 1
    • @ RazvanP
      Valentin check icon
      Păi și noi nu mai avem puțin și intrăm în brațele Rusiei?
      • Like 2
    • @ RazvanP
      andrei andrei check icon
      altul care comenteaza fara sa stie cati bani a pompat rusia campania electorala si cate voturi a cumparat
      • Like 2
    • @ Valentin
      RazvanP check icon
      Ironic, whataboutismul este o tactică bolșevică...
      • Like 1
    • @ andrei
      RazvanP check icon
      Siiiiigur că da, mielușei nevinovați, știu!
      Ghinion, am avut colegi de facultate din republică, știu exact ce le poate pielea!
      • Like 0
    • @ RazvanP
      Să nu uităm că in Basarabia, după 1917 s-a aplica, politica leninisto-stalinista de dislocarea populațiilor din teritoriile acaparate, prin samavolnicie, de rusi. Au fost mutați nationali moldoveni și aduși naționali rusi și de dincolo de Urali, în așa fel încât să rezulte un amestec greu de administrat. Da aceeași problemă se lovesc și dodonii rusofoni și fili. De aceea dna. Maia Sandu a câștigat la "mustață". La fel se întâmplă și la noi cu mulțimea de minorități și corciturile lor. Se numește strategie de deznationalizare, o politică parșiva care face dificilă administrarea. Noi am ajutat nu doar românii moldoveni ci și pe ceilalți și de aici rezulta duplicitatea basarabenilor și aversiunea unora față de cei de peste Prut. Alde simion sunt doar niște fatarnici periculoși, aserviți rușilor și mai nou trumpistilor.
      • Like 1
    • @ RazvanP
      România e zgarcita, România nu da nimic de bunăvoie și ca gest de caritate Republicii Moldova. România, ca stat membru UE, trebuie sa ofere țărilor sărace un ajutor de dezvoltare de 0,34% din PIB. Este o obligație autoasumata prin tratate internaționale. România preferă să ofere aceste ajutoare Republicii Moldova. Fondurile alea oricum trebuiau date cuiva. Și nu oferim nimic oe deasupra.
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult