(Foto: Octav Ganea/Inquam Photos)
“Scandalul cu ministrul Sănătății” mi-a atras atenția, în special din perspectiva evidentelor reacții din partea opiniei publice, împărțite însă în două categorii. Practic, unii au susținut că acest scandal este un răspuns al sistemului, în timp ce alții au criticat destul de serios alegerile domnului ministru.
Astfel, fascinat fiind de complexitatea incidentului, mi-am propus să realizez propria mea cercetare calitativă și să încerc să identific modul în care oameni din diferite categorii și poziții profesionale au perceput situația.
Analiza de mai jos are la baza răspunsurile primite în cadrul acestei cercetări.
Scandalul cu ministrul Sănătății: Rezultatul unei mici cercetări
Din start, mi-am propus să discut cu mai multe categorii de oameni: persoane care au activat în sistem (și care mi-au putut împărtăși o părere bazată pe experiență), lideri de companii (liberali), cadre didactice și studenți.
În contextul informațiilor primite, este extrem de important faptul că marea majoritate a celor care mi-au răspuns la întrebări sunt liberali.
În principiu (cu o singură excepție), percepția oamenilor a fost una negativă, printre motive numărându-se:
Conflict de interese
Poate cel mai vehiculat motiv a fost conflictul de interese. Au fost folosite exprimări precum “acesta este mama conflictului de interese” sau “dacă nici acesta nu este conflict de interese, nu știu care mai este”. Persoanele intervievate au fost deranjate de faptul că “el centrează, el dă cu capul”, o metaforă din sport folosită pentru a explica plastic situații de gen.
„Ori ești chirurg, ori ești ministru. Ambele poziții necesită atenție și prezență 24/7”
Am discutat cu persoane care au fost sau sunt implicate în sistem și care știau foarte bine care sunt responsabilitățile unui ministru, în special într-un domeniu atât de complex și de sensibil.
Și, din perspectiva răspunsurilor, am înțeles că nu ar fi vorba doar despre sensibilitatea domeniului, cât și despre provocările continue ale unui sistem ce necesită o reorganizare generală.
Evident, nimeni nu a contestat experiența și competența domnului ministru, dar aproape toată lumea a fost de părere că ar trebui să își dedice timpul în proporție de 100% către una dintre cele două funcții.
Gestionarea crizei
Aici voi aborda problema din două perspective: opinia mea și opinia celor cu care am discutat.
Din punctul meu de vedere, gestionarea crizei a fost caracterizată de lipsă de coerență. Mie nu mi-a fost foarte clar cum este cu operațiile pro bono și obligativitatea de a semna un contract pe o sumă destul de mare. A mai venit și poziția domnului prim ministru care a creat și mai multă incertitudine.
Pe scurt, gestionarea a pus și mai mult “gaz pe foc”.
Opiniile celor cu care am discutat au fost destul de clare, exprimându-și îndoiala cu privire la veridicitatea informațiilor oferite. Și, repet, vorbim despre liberali, persoane cu experiență și capacitate de analiză.
Am avut și poziții “PRO”
Au existat și 2 opinii care au susținut cauza domnului ministru.
În primul rând, s-a discutat despre componența sa ca medic, oamenii bucurându-se că o persoană cu astfel de experiențe conduce ministerul Sănătății, poate cel mai controversat minister.
În al doilea rând, competența sa ca medic a fost transferată către competența sa ca ministru: “Este o persoană care dorește să îmbunătățească un sistem distrus de alții...”
Nu în ultimul rând, s-a ridicat următorul semn de întrebare, destul de pertinent: “Nu ar fi păcat ca un chirurg cu abilități dovedite să își piardă “mâna” pe perioada în care este ministru?”
Astfel de situații ridică, din păcate, mari semne de întrebare asupra tuturor “Actorilor” implicați, dar și asupra inițiativelor legislative promovate de aceștia.
Pe de altă parte, în mod evident, acestei crize i-au lipsit două componente : prevenția ( toată situația ar fi putut fi cu ușurință anticipată ) și o gestionare care să nu agraveze un conflict deja existent.
În altă ordine de idei, sper din tot sufletul să vedem o îmbunătățire cât mai rapidă a sistemului medical din România. Poate că acesta ar trebui de fapt să fie obiectivul nostru și nu ar fi rău să direcționăm cât mai multe resurse în această direcție.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Mi-e nu mi se pare ceva rau ca un ministru opereaza sambata sau duminica.
In primul rand in aceste zile ministrii din guvern sunt liberi , iar in al doilea rand ministrul (chirurgul) poate sa vada si hibele care exista in acest domeniu.
Restul sunt comentarii facute ca sa ne aflam in treaba.
Sa dau numai citeva exemple despre junghiurile logice care ne chinuie:
a) Care este conflictul de interese intre a opera pacienti si a avea o functie de management in sistemul medical ?
Este mai conflictual ce face Costache decit sa fii simultan manager la un spital de stat si practician la o clinica privata ?
Este mai conflictual ce face Costache decit sa fii judecator la ICCJ si sa ai sotul avocat de indivizi acuzati de coruptie ?
b) Este mai bun un ministru full time ca Petre Daea sau un ministru part time precum Costache sau orice alt profesionist ?
c) De ce de fiecare data, pretindem altor oameni sa-si sacrifice cariere si profesii de dragul nostru , cind noi nu putem sacrifica nimic ? Aici pot da mii de exemple in fiecare zi ,dar o concluzie scurta este ca singurii eligibili o sa ramina cei care nu au nici cariere si nici profesii si au atirnat in politica sau administratie toata viata lor.
O sa ne mai intrebam inca 50 de ani, ca niste idioti incurabili de ce nu vin oamenii buni in politica ? O sa va incerc sa va raspund eu:
- Profesionistii au meserii , cariere si proiecte spre deosebire de atirnatorii de partid
- Un CV de ministru sau parlamentar in Romania ajuta numai in cloaca cotidiana romaneasca nu in lumea profesionistilor.
- Orice profesionist stie ca o pozitie manageriala in guvern este foarte delicata din trei cauze : nu ai echipa , nu ai instrumente si mai mult, nu ai timp.
- Orice bun profesionist este remunerat mai bine, decit intr-un post guvernamental . Asta daca nu se apuca de furat odata ajuns la guvern. Deci a-l obliga pe un profesionist sa renunte la veniturile pe care le are din cauza de inchipuit conflict de interese inchide oportunitatea si mai mult .
In rest, daca domul ministru s-ar fi oprit sa opereze oameni si ar fi dat aceeasi lege , banuiesc ca totul era in regula, nu ?
Poate legea nu este in regula si atunci asta merita discutat. Faptul ca amestecam lucrurile, nu ne ajuta. Eu vad din locul in care sunt ( nu in Romania) profesionisti implicati in mediul privat si care ajuta masiv in managementul guvernamental fara sa fie o problema , pentru ca sunt judecati pentru ceea ce fac nu pentru ceea ce ar putea face . Si pentru asta parca exista ANI , corect ?
Dupa logica din comentariu ,daca este medic din privat nu poate da o lege referitoare la sistemul privat , corect ? Mergind pe aceeasi logica , orice medic din sistemul de stat nu poate fi ministru pentru ca sistemul de sanatate este in majoritate de stat si orice lege care asigura resurse financiare sistemului de sanatate de stat este o potentiala problema de integritate , nu ?
Deci in consecinta ar trebui sa ne uitam dupa un lacatus mecanic sau un politician pur singe (gen Dancila sau Teodorovici) daca cumva vrem sa reformam sistemul medical, care de altfel merge cum nu se poate mai bine.
Cit despre dubla masura daca exista , nu este corecta . De asta trebuie depolitizate institutiile .
Ca asa e normal.
Asiguratorul unic nu face fatza, se vede clar, de ani de zile.
In rest, nu cred ca doctorul Costache are nevoie sa-si asigure finantele in urma masurilor luate la min sanatatii.
Nu cred ca-l va refuza nimeni sa opereze in Europa, si probabil pe bani frumosi.
4000 euro pe luna impozabili or fi multi pt Ro dar pt un chirurg cardiovascular sint chiar"pro bono"
O sam cu ”cum e mai bine”, cu ”pacatele”, cu idei despre imbunatatire.
Raspunsul e unul singur; esti doctor si vrei sa faci medicina- atunci vezi-ti de treaba ba. Vrei sa fii ministru - atunci esti politic si orice faci este interpretabil in acest sens.
Plus- de neiertat; ne inveti tu - PNL- cum e treaba cu PSD-ul- care isi ”coteste” banii pe spuza lui- apoi tu faci acelasi lucru- ba chiar la vedere?
Cat de prosti ne crezi?
Apropos- nu te-am votat- PNL- si nici n-o sa te votez atata timp cat exista alternative politice mai corecte decat tine. PSD- niciodata!
E adevărat că Ministerul îți aduce notorietate la nivel național dar poate că nu mai ai nevoie de o creștere de notorietate: poate ai deja destui pacienți și poate că ești deja plătit suficient de bine...
Nu poți pune pauză unei activități extrem de specializate, pentru care te-ai pregatit 10-15 ani, așa cum este chirurgia, ca să fii 3-4 luni Ministru.
Despre etica, nu e ok sa fii cu fundul în două luntrii mari. Nu le poți face față amândurora.
.
Ceea ce ar fi adus această liberalizare era CONCURENȚA. De aia le tremurau pantalonii pe ei, gândind uite, vine acuma privatul și ne ia cașcavalul. Cei din privat au alte standarde de dotare, comunicare și igienă. Problema e că ar fi trebuit, vai, să ridice și cei de la stat ștacheta. Iar asta nu vor. De aia se jeluiau doctorii pe la antene. Eu zic, măsura vine în sprijinul pacientului care poate astfel să aleagă o clinică privată. Și nu toți au nevoie de internare. Și chiar atunci, având mai mulți pacienți, costurile "hoteliere" ar putea scădea.
Ce propuneți ar fi în regulă, altfel în loc să ridice nivelul asistenței medicale de stat ar trage în jos pe cea privată.
Poate așa vom evita apariția suprasolicitării chirurgilor, posibilitatea apariției erorilor precum și situații de genul ministrului și a secretarului de stat din acest cabinet.