Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos
La fix 29 de ani de când la Timișoara îi începea sfârșitul, Nicolae Ceaușescu a înviat, duminică seara, în Casa Poporului. Partidul era acolo, in corpore, cu toți lingăii, aplaudacii și analfabeții, cu Emil Bobu și Suzana Gâdea, cu Savanta de renume mondial care a „disiminat” producții record de realizări la hectar, cu Telejurnalul din 88 („Țara e un șantier. În fiecare localitate e un șantier” - M. Oprișan), luptându-se cu agenturili străine care nu ne lasă să fim demni la noi în țară și cu străinii care poftesc la porumbul nostru. Toarășului i s-a organizat o reprimire omagială în colectiv.
„Azi sunt mai sentimentală decât în alte momente”, s-a înduioșat doamna V. Dăncilă în fața propriei aniversări, pe care a dedicat-o, cum altfel, „domnului Liviu Dragnea”, de la lumina căruia dumneaei se adapă: „Dle Liviu Dragnea, dacă dvs aveți puterea să mergeți mai departe în ciuda tuturor loviturilor, și noi trebuie să avem această forță”.
Pentru Marian Oprișan, dacă „trădezi PSD” înseamnă nici mai mult, nici mai puțin decât să „trădezi România”. La 29 de ani de la eroarea de la Revoluție, PSD a reușit să suprapună din nou Partidul peste țară: „Suntem Partidul românilor, Partidul poporului român”. Cu gura plină de patriotism supt de la gospodăria de partid, dl. Orișan a declamat socialist: „Suntem servitorii românilor!” Dacă cineva ar ateriza în România și ar vedea în ce viloaie stau servitorii, și-ar închipui probabil că suntem un neam de nababi.
Dar scopul reuniunii era altul. Sceneta organizată de dl. Dragnea nu era despre producția de porumb, ci despre Justiție.
În fața unei săli roșii, dl. Călin Popescu Tăriceanu a deschis discuția, explicând cum datorăm noi iertarea „miilor de familii” care au suferit din cauza condamnărilor nedrepte. „A venit momentul să iertăm și să ne unim”, ne-a propus un new deal fostul premier al acestei țări. Dl. Tăriceanu este sufocat de „rușinea” de a nu se fi luptat la timp cu abuzurile statului paralel și ne propune un „moment zero”. Dl. Marian Oprișan știe că aceste „mii de familii plâng”: „În România trebuie să iertăm. Singura șansă a țării să se dezvolte e să ne iubim ca cetățeni ai acestei țări. Cum putem face asta când mii de familii plâng?”
Apoi a venit Nicolae Ceaușescu în persoană și a hârâit la microfon: noi suntem români, noi suntem patrioți, nu ne vindem resursele, noi trebuie să ne hotărâm propria soartă, niște trădători români au votat la Bruxelles împotriva propriei țări („chiar în preajma centenarului Marii Uniri”), străinii dușmănesc România, o otrăvesc cu alimente cu chimicale și cu suc, băncile și multinaționalele spoliază poporul, românul curat e atacat cu bitcoini. Ca o extravaganță, Suveranul și-a pus ministrul Justiției să depună plângere „pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis” („înalta trădare” ar consta în declarația acestuia potrivit căreia România nu e pregătită să preia președinția UE).
Apoi a trecut la problema care îl interesa și pentru care a decis, duminică seara, să scoată România din UE: problema lui personală cu pușcăria. Declarându-se prea „prăjit” după ce a văzut „condamnări pe nevinovăție”, a spus ce-l rodea de doi ani de zile, de când a pornit la demolarea Justiției din România: va da amnistia și grațierea. Cu adevărat „prăjit”, căci a urmat un delir de vorbe și teorii conspiraționiste (dintre care s-a detașat cea cu multinaționala care atacă țara cu suc) care să acrediteze ideea că lumea întreagă complotează (cu „criptomonezi transformate în cash, cum spuneau cei care se droghează de la Rezist”) împotriva Geniului Carpaților.
„De ce amnistie și grațiere înseamnă un fel de blasfemie?”, a început atacul. Aceste cuvinte ar fi, în opinia sa, un fel de „bombă atomică împotriva lumii”. „Eu nu mă tem să pronunț aceste cuvinte. Dacă cineva găsește alte instrumente, orice alt tip de acțiune care să rezolve în totalitate, să repare toate nedreptățile, toate abuzurile din Justiție altfel decât prin amnistie și grațiere, va avea tot sprijinul meu și al PSD. Nu mai ezitați. Nu știu cum, nu știu când. Hotărâți-vă când și dacă. Dar Justiția trebuie resetată. Și ca să nu-și taie venele cei din presa cu epoleți, plătiți de Soroșică prin bitcoins, găsiți o decizie a CCR că aceste acte normative nu-i sunt aplicabile lui Liviu Dragnea”.
Dl. Dragnea vrea să-și dea Legea amnistiei, după care va urma Legea amneziei. Deja tovarășii de orgii din valiza TelDrum au somat presa să le șteargă numele, prevalându-se de „dreptul de a fi uitat”. Căci asta înseamnă momentul zero, ștergerea cu buretele a faptelor, lumea să uite cine sunt hoții, victimele să fraternizeze cu călăii, lupii să se pupe cu mieii și Dragnea să joace Hora Unirii cu copiii săraci.
L-ați văzut pe L. Dragnea cum striga prin sală după Darius Vâlcov? „Coruptuleee, unde ești?” Vedeți, „corupt” nu mai e de rău, e un termen de laudă, probabil primul punct din Legea Amneziei va prevedea construirea unui Monument al Coruptului, la care vor veni pionierii și șoimii patriei să spună poezii.
Într-un singur punct îi dau dreptate dlui Dragnea, deși fiecare înțelege altceva: „Miza e, de fapt, România. Viitorul acestei țări”. Capturarea României de Partidul borfașilor, învierea unui Ceaușescu în plin delir naționalist și antioccidental, decuplarea țării de la Europa ne arată că tinerii care au făcut acum trei decenii Revoluția au pierdut. Miza e acum la copiii lor: așa cum fiecare Ceaușescu are Târgoviștea lui, fiecare generație are Revoluția ei.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Pentru Daddy timpul nu mai are rabdare!
MUI3PSD!