Când erai anunțat că ți-a venit mașina, după ce dădeai de băut la toată lumea, trebuia să mergi să o ridici personal de la fabrica din Pitești. Acolo, trebuia neapărat să-i dai o șpagă agentului, ca să-ți dea o mașină "mai bună." Altfel, te trezeai că primești "un jaf" sau "o rangă". Se știa povestea unui tip din Pajura care nu dăduse șpagă la Pitești și primise o mașină care nu avea vitezele unu și doi. Pur și simplu, schimbătorul "nu intra" în cele două viteze.

„Sentimentul că era mai bine e totuși real și el vine din faptul că e mult mai greu să fii liber decât să nu fii liber. Atunci exista confortul spiritual care provenea din faptul că știam că noi toți suntem buni și Ceaușescu este rău și el e vinovat de toate. Tot ce era rău n-avea legătură cu noi, noi eram victime, în timp ce în condițiile de libertate ești în permanență responsabil de ceea ce se întâmplă. Mereu dai examen și, în funcție de cum îl treci, ți se desfășoară viața în continuare”, spune Ana Blandiana. Foto: Ana-BlandianaART©Artista-Tango via Facebook Humanitas

Închipuiți-vă că o mare revistă culturală din Germania i-ar fi dedicat, la treizeci de ani de la sfârșitul Războiului Mondial, un număr lui Hermann Göring, în care crema criticii de artă ar fi amintit doar în treacăt de cariera politică odioasă a criminalului de război ca să se concentreze apoi pe latura de pasionat colecționar, de meloman și de animator al scenei de operă, de promotor al unui tip aparte de istoriografie a celui căruia îi plăcea să i se spună „der Eiserne” . Foto - Muzeul Național de Istorie a României

„Generația asta, care ar fi putut să facă ceva deosebit mai departe în România, s-a împărțit în două. Unii au intrat în pușcărie și au murit sau au fost terminați acolo, alții au plecat în exil și nu s-au mai întors niciodată. A fost o dramă, o tragedie”.

Cei peste 40 de ani de comunism prin care a trecut România au lăsat urme de neșters și astăzi. Foto - Jose Nicolas/ AFP/ Profimedia

Șoferul destul de în vârstă avea numai cuvinte de laudă la adresa dictaturii și numai cuvinte de rău la adresa democrației. L-am ascultat liniștită și tăcută cum vorbește de bunăstarea, siguranța, legile din comunism și sărăcia, lipsa de siguranță și de lege de acum. (Foto: Profimedia Images)

Peste 48% dintre români cred că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România, procentul fiind mai mare decât în urmă cu 10 ani, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. Foto - Nicolas Jose/ Sipa Press/ Profimedia

Și în comunism și în democrație, homo homini lupus est. Foto Profimedia

Marți, 4 iulie, după 30 (treizeci) de ani de judecată, ÎCCJ va pronunța sentința finală în procesul celor doi ofițeri de securitate răspunzători de omorârea lui Gheorghe Ursu. Până în clipa de față, niciun cadru al Securității nu a fost judecat și condamnat pentru ce a comis înainte de luna decembrie 1989.

În realitate, societatea comunistă numai egalitară nu era: la un pol, se regăseau muncitorii din întreprinderi, care trudeau la îndeplinirea sarcinilor de plan himerice, pentru ca la terminarea programului, dorind să-și cumpere produsele necesare traiului zilnic, să găsească magazine goale sau cozi infernale. (Foto: AP/ Profimedia Images)