Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Dependența românilor de „păcănele”: un ministru, funcționari publici și polițiști au declarat venituri din jocuri de noroc

jocuri de noroc

Foto: Simon Rooke / Alamy / Profimedia

Dependența românilor de pariuri și jocuri de noroc este foarte mare și începe să iasă tot mai mult la iveală.

Jurnaliștii de la G4 Media scriu că angajați ai unor instituții publice importante au declarat, periodic, venituri obținute din jocurile de noroc, o industrie aflată acum sub lupa Guvernului condus de Marcel Ciolacu, care vrea să reformeze modalitatea de funcționare a acestui domeniu, inclusiv din cauza numărului în creștere al jucătorilor dependenți.

Printre cei care practică astfel de jocuri se află ministrul Agriculturii, Florin Barbu, dar și parlamentari, polițiști, militari, angajați ai Fiscului, Curții de Conturi sau ai Inspectoratului pentru Situații de Urgență sau chiar ai Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc, instituția abilitată să verifice legalitatea societăților din această piață.

Tot G4 Media mai spune că cele mai mari probleme cauzate de acest fenomen par să fie în Poliția Română, unde există, deja, cazuri de polițiști acuzați de faptul că nu au declarat acest tip de venituri sau au fost condamnați după ce au cerut bani de la persoane cercetate penal, bani pe care, apoi, i-au investit la pariuri sau jocuri de noroc. 

Există trei adevăruri crunte:

1) Dependența de jocuri de noroc în România este o problemă pe care oamenii trebuie să o înfrunte singuri, iar prezența sălilor de joc la fiecare colț le îngreunează recuperarea. Pe scurt, majoritatea profiturilor pe care le acumulează industria pariurilor și a jocurilor de noroc vin de la persoanele dependente.

2) Din ce în ce mai mulți tinerii din România dezvoltă o periculoasă adicție pentru industria pariurilor și a jocurilor de noroc în care se rulează, se câștigă și mai ales se pierd uriașe sume de bani.

Trecerea de la o nevinovată distracție la o nocivă dependență este un pas foarte mic, iar jocurile de noroc se pot transforma, dintr-un un miraj, într-un coșmar soldat cu foarte grave acte antisociale soldate cu iremediabile consecințe. Pariurile sau jocurile de noroc, reprezentând o ispită pentru foarte mulți dintre cetățenii care vor să câștige bani foarte rapid, pot să devină o catastrofă, una care îi poate afecta cel mai mult pe tinerii aflați la vârsta marilor întrebări, dar și a unor mari incertitudini.

Pentru cine nu știe, România are pe hârtie 100.000 de dependenți de jocuri de noroc, însă în realitate nimeni nu știe, de fapt, câți români au căzut în patima „păcănelelor”. Pot fi sute de mii, pot fi spre un milion, după cum scriau acum câteva luni și jurnaliștii Europa Liberă.

Ignorați de stat, dependenții de jocuri de noroc sunt tentați la orice colț de stradă să bage „la aparate” și banii pe care nu-i au. Așa apar adevărate drame: destine ruinate, familii destrămate, sinucideri.

3) Doi jucători ies mereu în câștig: patronul de agenție și statul.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • și uite că abia după scandalul cu ringier apar și articole despre cat de nocive sunt jocurile de noroc. domnilor așa ziși jurnaliști voi ori nu știți să vă găsiți subiecte ori sunteți orbi.

    pai voi abia acum ați constatat fenomenul asta? toate casele de pariuri la fiecare colt de strada in cele mai sărace locuri. toate reclamele la tv (am innumarat vreo 10 într-un singur calup!). nu era ilegal sa faci reclama la pariuri in timpul zilei? a sesizat-o careva pe Daniela care te așteaptă? pe vladutz și alte panouri publicitare peste tot? chiar așa sunteți de orbi?

    și-a dat copilul ăla foc de a văzut o țară intreaga și abia acum când sunt concediați niste jurnaliști la GSP reactionati?

    rușine!
    • Like 1
  • Mihai check icon
    Probabil ca sunt o gramada de oameni care nu inteleg fenomenul si implict faptul ca nu poti castiga la jocuri de noroc pe termen lung. Daca le-ar privi ca o distractie, la fel cum este inchirierea unei mese de billiard cu siguranta ca ar scadea mult dependenta. Pe de alta parte cand vine vorba de politicieni si angajati ai statului nu poti sa nu te intrebi daca nu cumva acolo se spala niste bani negri.
    • Like 1
    • @ Mihai
      Exact la spălare de bani m-a dus cu gândul titlul articolului. Oare ține cineva evidența, la casele de jocuri/pariuri câți bani bagă o persoană acolo, până obține un câștig? Poate ONPCSB să verifice o persoană care a declarat că a câștigat o sumă într-un an, cât a cheltuit pe jocuri/pariuri în anul respectiv?
      • Like 2
  • Nume check icon
    Nu stiu cum este in alte tari, dar nu ar trebui ca persoane dovedite ca joaca constant jocuri de noroc - si aici nu ma refer la bilete la loto saptamanal - sa poata sa ocupe functii publice.
    P.S. Se confunda foarte des cuvantul investitie cu cel de cheltuiala. O investitie in jocuri de noroc este echivalentul unei investitii intr-un frigider sau televizor.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult