Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De trei ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu!

Despre greaua moștenire de la Primăria Capitalei

Cine va ajunge primar al Capitalei va putea da un sens care merge dincolo de clișeu în invocarea grelei moșteniri. Bugetul pentru 2016 arată o situație dezastruoasă: cel mai mare deficit din ultimii ani (219 milioane de lei), obiective de investiții care doar în bugetul propriu au costuri crescute față de evaluarea inițială cu peste 3,3 miliarde lei și o gaură lăsată de proiectele finanțate din fonduri europene pe care primăria nu a reușit să le finalizeze la timp de câteva sute bune de milioane lei.

La începutul lunii, Primăria Municipiului București a publicat pe website-ul instituției proiectul de buget pentru anul 2016. După cum povestea primarul interimar în consultarea publică făcută pe 19 februarie pe marginea bugetului, este un buget de austeritate. Cel mai mare buget local din România (depășește bugetele adunate ale următoarelor trei orașe ca populație – Cluj-Napoca, Timișoara, Iași) resimte efectele proastei gestionări a banilor publici din ultimii ani. Spre aducere aminte, iată cum spune referatul de arestare a fostului primar că se făcea bugetul anul trecut:

”Referitor la cunoașterea de catre inculpatul Oprescu Sorin Mircea a faptului că acele sume sunt mită și provin de la contractori privați aflați în relații contractuale cu C.C.P.B.P.B și A.C.C.U., (.....) a mai arătat că la începutul anului 2014 și la începutul anului 2015, după momentul la care transmite către Primar proiectul de buget pe anul următor, dar până la ședințele oficiale cu toți șefii instituțiilor publice referitoare la bugetul fiecăreia, el și (.....), zis „(.....)” se întâlneau cu inculpatul Oprescu Sorin Mircea și îi prezentau fiecare lucrare pe care vroiau să o fac (cu excepția achizițiilor directe) în anul următor, împreună cu valoarea pe care urma să o aibă contractul pentru execuția lucrărilor.”

Cum stau lucrurile și de ce s-a ajuns aici?

Voi încerca să explic, cu cât mai puțină finanțeză, de ce suntem aici:

1. Venituri supraevaluate și dependență de bugetul de stat

În 2016, Primăria se bazează pentru bugetul local pe venituri în valoare de 3.920.998.000 lei și cheltuieli de 4.139.998.000 lei, ceea ce duce la un deficit prognozat de -219.000.000 lei (5,29%), cel mai mare din ultimii ani. 

Cei mai mulţi bani (88%) vin de la bugetul central, din cotele defalcate din impozitul pe venit, din TVA sau din subvenţii. Această dependenţă de sumele alocate de la bugetul central este una ne-sustenabilă, mai ales când ea nu este compensată prin alte surse de venituri, mai ales pentru proiectele de investiţii (fonduri europene nerambursabile, parteneriate public-privat etc.). Principalele surse de venit sunt:

tabel Primaria Capitalei

Ce înseamnă asta? Că deși PMB ar putea să atragă fonduri proprii, preferă să se bazeze pe banii care vin de la stat. De altfel, situația s-ar putea să stea și mai prost. Astfel, deși nu avem datele finale privind execuția bugetară pe anul 2015, indicatorii privind execuția bugetară pe trimestrul IV al anului trecut arată un grad de realizare a veniturilor de 50,36% și un grad de dependență al bugetului local față de bugetul de stat de 92,78%.

Iar atunci când vine vorba de veniturile atrase exclusiv de Primărie, acestea rămân doar la nivel de poveste, o poveste fără happy end la sfârșitul anului. Un exemplu tipic sunt veniturile prognozate din recuperarea cheltuielilor de judecată, imputaţii şi despăgubiri – 66.500.000 lei în 2016. Aceleaşi venituri fuseseră estimate în proiectul de buget pe 2015 la 248.342.000 și au ajuns în prevederile definitive la 49.000 lei, după ce în 2014 fuseseră inițial estimate la 49.740.000 lei şi au ajuns în prevederile definitive de la sfârşitul anului la 9.000 lei. Acești bani ar trebui să vină, în mare parte, ca urmare a deciziei definitive și irevocabile a Tribunalului București nr. 2784/2014, în dosarul nr. 40214/3/2013 - prin care Consiliul Județean Ilfov a fost obligat la plata a 66.486.90,43 de lei către RATB, după ce timp de 2 ani nu a plătit transportul public prestat pentru Ilfov de către aceasta.

2. Investiții fărâmițate, întârziate, supra-evaluate

Pericolul unei supra-evaluări a veniturilor este acela că duce la o politică bugetară iresponsabilă, angajându-se cheltuieli care nu vor avea o bază de acoperire reală în ceea ce ţine de resurse disponibile. Aceasta se poate traduce atât în datorii, cât şi într-un deficit bugetar mai mare decât cel prognozat. Dar, mai grav decât atât, când sunt estimate venituri mari, se contractează investiții mai mari decât capacitatea de plată a primăriei. După care aceeași primărie se trezește că nu mai are bani pentru a plăti constructorii, apar întârzierile, dar apar și costurile suplimentare (penalitățile de întârziere, costurile pentru conservarea șantierelor etc).

Cheltuielile totale din bugetul local 2016 sunt estimate la 4.139.998.000 lei, în creştere cu puţin peste 254 milioane lei faţă de bugetul final din 2015. Distribuţia cheltuielilor bugetului local indică două mari direcţii în care se duc resursele Bucureştiului: subvenţiile pentru căldură şi transport în comun (1,06 miliarde lei) și cheltuielile de capital/ investiţiile (823,6 milioane lei).

cheltuieli Primaria Capitalei

Dacă ne uităm doar la lista de investiții gestionate de către aparatul propriu al PMB în 2016, observăm că acestea au o valoare totală inițială de 17.1 miliarde lei, o valoare actualizată (creșteri față de ce se aprobase) de 20.46 miliarde lei din care Primăria a reușit să acopere până acum din credite bugetare doar 5.75 miliarde lei.

Să luăm însă un exemplu concret, care ilustrează perfect la ce duce o proastă prioritizare a investițiilor. Proiectul „Reabilitarea și modernizarea Stadionului Național Lia Manoliu”, aprobat prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București 229/2006 și actualizat prin hotărârile 234/2008 și 273/2010 a avut inițial o valoare totală de 764,32 milioane lei. Aceasta a fost actualizată la 973,29 milioane lei. Din aceștia, până la 31 decembrie 2015 se plătiseră 857,38 milioane și mai rămăseseră 115,91 milioane de lei de plată. În bugetul pe 2016, sunt prevăzute 2,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă că dacă se menține același ritm de alocare bugetară, vom mai plăti la Stadionul Național încă 52 de ani de acum înainte.

3. Dezastrul cu fonduri europene

După ce ani la rând nu contractase niciun proiect finanțat din fonduri europene, PMB a avut un hei-rup târziu și a contractat mai multe proiecte din fonduri nerambursabile – Arcul de Triumf, Piața Sudului, Spitalul Foișor sunt doar câteva exemple. Aceasta se întâmpla pe perioada de programare 2007-2013, ceea ce presupunea că toate plățile pentru proiecte trebuiau finalizate până la 31 decembrie 2015. Tot ce nu s-a plătit până atunci, trebuie acoperit din bani de la bugetul local, dar acest lucru trebuie să se întâmple până la 30 iunie 2016, altminteri se pot pierde și sumele cheltuite până la sfârșitul anului trecut.

Potrivit primăriei, sumele pierdute din proiectele finanțate din fonduri europene este de 124.183.654,08 lei. Însă această sumă poate crește. O situație concretă care ilustrează proasta gestionare a fondurilor europene la Primăria Capitalei este Spitalul Foișor. Reabilitarea, modernizarea și echiparea ambulatoriului de specialitate de la Spitalul Clinic de Ortopedie Foișor a avut o valoare inițială de 21.440.000 lei care a crescut la 22,324,000 lei. Din această sumă, s-a reușit cheltuirea a sub 1 milion de lei, municipalitatea estimând că în 2016 va acoperi restul de 21.405.850 lei. Totuși, având în vedere dificultățile legate de contractarea lucrărilor, este posibil ca acest lucru să nu se întâmple și să se piardă încă un milion de lei.

Și, mai ales, ce e de făcut?

Un prim pas a fost făcut de către municipalitate, organizând o consultare publică pe tema bugetului din 2016. De ce? Pentru că singura șansă pentru București este ca investițiile publice să fie prioritizate cu ajutorul cetățenilor. Oricât de mult ne-ar plăcea să avem și școli, și drumuri, și spitale, nu le putem avea pe toate deodată. Pericolul întârzierii lucrărilor nu aduce cu sine doar frustrare în rândul cetățenilor, ci și costuri suplimentare. Numai investiția nefinalizată de la sediul vechi al Primăriei aduce cu sine cel puțin 14 milioane de lei plătite pentru încă un an de chirie în actualul sediu.

Cetățenilor trebuie să li se explice, de câte ori este posibil, că degeaba se bucură de începerea lucrărilor pe strada lor când nu sunt bani, pentru că asta va însemna imposibilitatea finalizării în timp util a acestora, dacă nu închidem contractele deja începute. Iar unele dintre aceste contracte trebuie să fie analizate, evaluate și, eventual, fazate astfel încât să putem trece la pasul următor. Eu cred că cetățenii Bucureștiului sunt suficient de inteligenți cât să nu mai dorească minciuni frumoase, ci să participe activ la prioritizarea cheltuielilor din banii lor.

Puteți citi o analiză pe larg a bugetului Bucureștiului aici: http://www.funky.ong/analiza-pe-bugetul-bucurestiului-pe-2016/ 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Uitati-va la partea aia galbena, care inseamna subventii. e un sfert din bugetul primariei, peste un miliard de lei pe an. 250 milioane de euro. Asta pt ca bucurestenii au votat populist. Le place sa aiba cea mai mica gigacalorie din tara, le place sa primeasca toti subventii, indierent de venituri. Alte orase si-au rezolvat de mult problema asta, mai dau subventii doar la cei cu venituri reduse. Daca in loc de 250 de milioane euro subventiile ar fi de 50 de milioane ar ramane anual 200 de milioane pt investitii. In doi ani toate, dar toate scolile din Bucuresti ar putea fi reconstruite de la zero, la standarde inalte, cu dotari de ultima ora. In alti doi ani s-ar putea construi doua spitale de la zero, ultramoderne. Iata ce se poate face intr-un singur mandat. Dar daca bucurestenii vor in schimb subventii la caldura...
    Mai puneti la asta si furturile si vedetide ce, desi bugetul bucurestiului e enorm, raportat la suprafata de administrat, si mai exista si bugete pe fiecare sector in parte, orasul nu beneficiaza de suficiente investii.
    Daca maine vine un candidat si propune sa mai acorde subventii doar celor f saraci, asta insemnand ca gigacaloria va ajunge la nivelul din alte orase pt restul, si din banii ramasi se vor face scoli si spitale, cati il voteaza? Daca raspunsul e "putini", atunci ati aflat de ce nu se fac: politicienii ofera ce cere piata.
    • Like 1
  • Nu stiu daca sunt in interiorul subiectului .Acceptati ca scriu pe langa dar aplecati-va va rog sa si asupra a ceea ce va semnalez si care este desigur o consecinta a haosului ,lipsei de strategie,de coerenta si de directie din Primarie, In lipsa expertizelor pe care le invoca in somatiile si notificarile de incetare a activitatii comerciantilor din imobilele expertizate si incadrate in grad de risc seismic,organele de control prezinta niste liste ,care in multe cazuri nu au nimic de a face cu situatia din teren,ba mai mult le modifica de la o zi la alta fara nicio justificare.Exista o ravna cel putin suspecta a primariei de a aplica imediat prevederile unei legi, 282/2015,care pentru proprietari se aplica sub amenintarea cu unei amenzi colosale,In conditiile in care legea nu prevede nimic in ceea ce priveste un termen pentru care trebuie sa renuntam la imobil,cine suporta pierderile de tot felul si cine e responsabil daca lucararile de consolidare nu se vor demara intr-un anumit interval de timp.Repet este revoltatoare graba si heirupismul cu care se incearca aplicarea acestei legi,Felicitari pentru articolul documentat,Am aprecia daca interesul dumneavoastra ar merge si pe subietul acesta.Suntem de acord ca trebuie sa traim si sa ne desfasuram activitatea in cladiri sigure si sa cooperam cu autoritatile.Cerem sa fim respectati ca cetateni ai acesui oras,buni platnici proprietari onesti care-si administreaza in mod responsabil imobilele .







    marie.




    In
    • Like 0
    • @ Maria Dinu
      asta este si peranta mea ... un cutremur de 7,5 ... si apoi sa vina cutremurul mintii !
      • Like 1


Îți recomandăm

Protest 10 august

„Dacă se rostesc astfel de cuvinte cum face Liviu Dragnea, adică moarte, omor, bătăuşi, droguri, fascişti, toate sunt calculate, repetate de domnul Dragnea şi de consilierii săi pentru a construi o justficare în ochii opiniei publice a unor intervenţii asupra manifestanţilor anti-PSD care, până acum nu au comis nicio violenţă”, spune Cristian Tudor Popescu. (Foto: Inquam Photos)

Citește mai mult