Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Burnout și toxicitate la locul de muncă după pandemie. De ce munca remote și/ sau hibrid sunt aici să rămână, ca variante permanente de lucru

corporatie

Unitatea în diversitate nu mai e doar un slogan sau un concept frumos de prezentat într-un pitch/ pentru o campanie, iar din ce în ce mai multe organizații conștientizează importanța unei rețete personalizate, atunci când vine vorba de angajații săi. Altfel spus, nevoile nu s-au schimbat, în ciuda diferențelor care ne fac unici, ba mai mult, sunt în continuare aceleași pentru toți, iar majoritatea iau forma unei libertăți când vorbim de managementul propriului timp, dacă e să ne ghidăm după studiile recent desfășurate.

Totuși, pentru ca binele echipei și bunăstarea oamenilor ce o compun să ajungă la un numitor comun, managerii realizează din ce în ce mai mult că în drumul către locul fericit, parteneri sunt toți membrii unei organizații, fără excepții și fără doar și poate. Mai mult, cunoașterea fiecăruia în parte prin instrumente specifice de analiză intraorganizațională, precum Stay Interview, devine calea unică pentru manageri de a vorbi aceeași limbă cu oamenii lor, de a răspunde concret nevoilor comunicate deschis și de a păstra o transparență cu privire la evoluția companiei.

Poate că nevoile nu s-au schimbat, însă au evoluat odată cu noi

Pandemia nu a făcut decât să joace un rol de catalizator al conștientizării lor. Astfel, lucruri la care nici nu îndrăzneam să visăm, ca de pildă munca remote sau un program flexibil la job, au ajuns acum criterii principale de selecție a jobului, deci priorități pentru majoritatea românilor activi.

În acest sens, o serie de companii s-au alăturat și au preluat tendința de a crea un program prin rotație, la care să poată adera fiecare angajat pe rând, în încercarea de a acorda atenția cuvenită oamenilor și, în final, a sprijini retenția personalului.

Astfel, trăgând linie, după acești ultimi doi ani de proiecte, am putut observa cu precădere 3 nevoi ale angajaților:

Flexibilitatea programului/ locului de desfășurare al muncii

Nu ne-a fost ușor să regândim locul din care muncim și să învățăm a îmbina, dar departaja, în același timp, planul personal cu/ de cel profesional. Totuși, odată ce am gustat din stilul acesta de viață, nu mai e cale de întoarcere, grație beneficiilor sale, iar oamenii nu sunt dispuși să mai facă vreun compromis când vine vorba de cea mai prețioasă resursă – timpul. De aceea, munca remote și/ sau hibrid sunt aici să rămână, ca variante permanente de lucru.

Flexibilitatea culturii organizaționale

Cu toții ne dorim să facem parte dintr-o organizație care ne respectă unicitatea, care susține și nu doar tolerează diversitatea și care face eforturi în a asigura incluziune tuturor membrilor săi. A fi diferit devine celebrat și nu criticat, iar a avea un mediu care susține creșterea indiferent de preferințe sau vârstă devine normalul pe care îl așteptam cu toții și pe care nu mai suntem dispuși a-l negocia.

Susținerea sănătății mintale

Despre mediul de lucru, burnout sau toxicitate la locul de muncă vorbim tot mai mult în ultimii doi ani și nu întâmplător, sănătatea mintală a ajuns prioritară pentru cei mai mulți adulți activi, atunci când vine vorba de mediul în care lucrează. Cu atât mai mult pentru aceia care au avut în trecut de-a face cu medii toxice care abordau greșit îndatoririle de angajat, prin prisma unor aspecte precum un workload epuizant, lipsă de respect pentru timpul personal sau chiar hărțuire.

Am putea spune că măsura fericirii noastre este dată, în bună parte, de mulțumirea pe care o simțim față de și la jobul nostru. Nu e oare, atunci, firesc să ne dorim a ne simți cât de bine putem și la muncă, fără a tânji după un weekend sau după concediu?

Aici intervine angajatorul, prin programe susținute și o echipă care acționează întocmai unui sistem unitar ce are grijă de bunăstarea membrilor săi, sub toate aspectele sale și în funcție de nevoile fiecăruia.

Diferiți, dar cu nevoi similare, nevoi ce cresc și evoluează deodată cu noi și în acord cu timpurile pe care le trăim. “Așa s-a făcut dintotdeauna aici” e ceva ce aud din ce în ce mai rar, spre fericirea mea, întrucât dinamica vremurilor nu poate permite progresul acelor companii care încă mai practică o astfel de abordare. De aceea, te sfătuiesc să începi orice demers legat de muncă prin a identifica propriile nevoi și a le comunica transparent. Iar dacă poziția o cere, cunoaște-ți oamenii și nevoile lor reale, spre a găsi un numitor comun între responsabilități și beneficii. O rețetă care nu va da niciodată greș are ca ingredient principal implicarea sinceră, iar asta indiferent de poziția sau rolul ocupate în companie. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult