Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șase ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Burnout și toxicitate la locul de muncă după pandemie. De ce munca remote și/ sau hibrid sunt aici să rămână, ca variante permanente de lucru

corporatie

Unitatea în diversitate nu mai e doar un slogan sau un concept frumos de prezentat într-un pitch/ pentru o campanie, iar din ce în ce mai multe organizații conștientizează importanța unei rețete personalizate, atunci când vine vorba de angajații săi. Altfel spus, nevoile nu s-au schimbat, în ciuda diferențelor care ne fac unici, ba mai mult, sunt în continuare aceleași pentru toți, iar majoritatea iau forma unei libertăți când vorbim de managementul propriului timp, dacă e să ne ghidăm după studiile recent desfășurate.

Totuși, pentru ca binele echipei și bunăstarea oamenilor ce o compun să ajungă la un numitor comun, managerii realizează din ce în ce mai mult că în drumul către locul fericit, parteneri sunt toți membrii unei organizații, fără excepții și fără doar și poate. Mai mult, cunoașterea fiecăruia în parte prin instrumente specifice de analiză intraorganizațională, precum Stay Interview, devine calea unică pentru manageri de a vorbi aceeași limbă cu oamenii lor, de a răspunde concret nevoilor comunicate deschis și de a păstra o transparență cu privire la evoluția companiei.

Poate că nevoile nu s-au schimbat, însă au evoluat odată cu noi

Pandemia nu a făcut decât să joace un rol de catalizator al conștientizării lor. Astfel, lucruri la care nici nu îndrăzneam să visăm, ca de pildă munca remote sau un program flexibil la job, au ajuns acum criterii principale de selecție a jobului, deci priorități pentru majoritatea românilor activi.

În acest sens, o serie de companii s-au alăturat și au preluat tendința de a crea un program prin rotație, la care să poată adera fiecare angajat pe rând, în încercarea de a acorda atenția cuvenită oamenilor și, în final, a sprijini retenția personalului.

Astfel, trăgând linie, după acești ultimi doi ani de proiecte, am putut observa cu precădere 3 nevoi ale angajaților:

Flexibilitatea programului/ locului de desfășurare al muncii

Nu ne-a fost ușor să regândim locul din care muncim și să învățăm a îmbina, dar departaja, în același timp, planul personal cu/ de cel profesional. Totuși, odată ce am gustat din stilul acesta de viață, nu mai e cale de întoarcere, grație beneficiilor sale, iar oamenii nu sunt dispuși să mai facă vreun compromis când vine vorba de cea mai prețioasă resursă – timpul. De aceea, munca remote și/ sau hibrid sunt aici să rămână, ca variante permanente de lucru.

Flexibilitatea culturii organizaționale

Cu toții ne dorim să facem parte dintr-o organizație care ne respectă unicitatea, care susține și nu doar tolerează diversitatea și care face eforturi în a asigura incluziune tuturor membrilor săi. A fi diferit devine celebrat și nu criticat, iar a avea un mediu care susține creșterea indiferent de preferințe sau vârstă devine normalul pe care îl așteptam cu toții și pe care nu mai suntem dispuși a-l negocia.

Susținerea sănătății mintale

Despre mediul de lucru, burnout sau toxicitate la locul de muncă vorbim tot mai mult în ultimii doi ani și nu întâmplător, sănătatea mintală a ajuns prioritară pentru cei mai mulți adulți activi, atunci când vine vorba de mediul în care lucrează. Cu atât mai mult pentru aceia care au avut în trecut de-a face cu medii toxice care abordau greșit îndatoririle de angajat, prin prisma unor aspecte precum un workload epuizant, lipsă de respect pentru timpul personal sau chiar hărțuire.

Am putea spune că măsura fericirii noastre este dată, în bună parte, de mulțumirea pe care o simțim față de și la jobul nostru. Nu e oare, atunci, firesc să ne dorim a ne simți cât de bine putem și la muncă, fără a tânji după un weekend sau după concediu?

Aici intervine angajatorul, prin programe susținute și o echipă care acționează întocmai unui sistem unitar ce are grijă de bunăstarea membrilor săi, sub toate aspectele sale și în funcție de nevoile fiecăruia.

Diferiți, dar cu nevoi similare, nevoi ce cresc și evoluează deodată cu noi și în acord cu timpurile pe care le trăim. “Așa s-a făcut dintotdeauna aici” e ceva ce aud din ce în ce mai rar, spre fericirea mea, întrucât dinamica vremurilor nu poate permite progresul acelor companii care încă mai practică o astfel de abordare. De aceea, te sfătuiesc să începi orice demers legat de muncă prin a identifica propriile nevoi și a le comunica transparent. Iar dacă poziția o cere, cunoaște-ți oamenii și nevoile lor reale, spre a găsi un numitor comun între responsabilități și beneficii. O rețetă care nu va da niciodată greș are ca ingredient principal implicarea sinceră, iar asta indiferent de poziția sau rolul ocupate în companie. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Mihai Bran - Claudiu Pandaru

Când medicul psihiatru Mihai Bran le-a povestit colegilor săi de la muncă, în 2015, că ar vrea să își facă un startup în domeniul serviciilor de telemedicină, pentru a-și putea urmări mai ușor pacienții, cei mai mulți dintre ei au izbucnit în râs, neîncrezători. În prezent, business-ul său, ATLAS, pornit alături de câțiva prieteni IT-ști, a ajuns la o cifră de afaceri de un milion de euro și 400.000 de utilizatori.

Citește mai mult

Food waste Japonia

„În Japonia mâncarea e un personaj din marea poveste a lumii, un prim pas în călătorie. Fiecare regiune are cel puțin un ingredient sau o mâncare pentru care e faimoasă și care, când îi vine sezonul, e consumată în restul Japoniei. E și o formă ritualică de a reuni timpuri, locuri și oameni. Mâncarea japoneză e o formă de echilibru”, spune scriitorul George Moise într-un interviu pentru habits by Republica.

Citește mai mult