Din cȃnd în cȃnd, recomand tuturor să facă acest exerciţiu de gratitudine. Veţi vedea cȃt de util este pentru echilibrul şi pacea interioară

Foto: Science Photo Library / Sciencephoto / Profimedia

Fiecare om are în viaţă momente în care se confruntă cu situaţii neplăcute, cu stări de spirit mohorȃte, cu conflicte (cu ceilalţi sau interioare). Şi probabil mulţi din cei care trec prin astfel de etape caută pe internet metode de a le gestiona; iar asta este foarte bine, pentru că deşi nu toate metodele sunt potrivite în toate situaţiile şi tuturor persoanelor, e foarte probabil ca ceea ce au trăit alţii şi au pus în cuvinte să poată reprezenta măcar un început de soluţie şi pentru cei care se confruntă acum cu ceva similar.

Iar dacă aţi avut curiozitatea de a citi sites-urile cu informaţii psihologice, aţi văzut probabil că de multe ori se recomandă ca exerciţiu practicarea recunoștinței/gratitudinii.

Oare la ce ar putea fi util acest exerciţiu şi cum ar trebui el făcut?

Folosul în a face asta este legat de faptul că gratitudinea are legătură cu lucrurile bune din viaţa noastră, iar psihicul uman este mai degrabă înclinat spre a memora lucrurile rele; asta este o caracteristică de supravieţuire a creierului, care reţine sursele de pericol din trecut pentru a se feri de ele în viitor, dar are dezavantajul de a ne „colora” lumea interioară în special cu nuanţele întunecate ale lucrurilor negative care ni s-au întȃmplat. Drept care a ne lua, cu o oarecare regularitate, momente pentru a ne aminti de lucrurile bune din viaţa noastră are un rol important în ajustarea perspectivei faţă de noi înşine, lume şi viaţă în general.

Pe de altă parte, de multe ori această recunoştinţă este înţeleasă doar parţial, respectiv ca gratitudine faţă de alţii, şi poate uneori am fost loviţi chiar de persoane din jurul nostru, drept care ultimul lucru la care ne gȃndim că ne-ar putea ajuta este recunoştinţa.

Dar un exerciţiu de recunoştinţă este mult mai amplu.

Practicarea gratitudinii începe cu sine: sunt recunoscător pentru faptul că sunt sănătos, sunt recunoscător corpului meu pentru că are energie şi mă susţine în ceea ce doresc să fac. Sunt recunoscător minţii mele pentru că mă ajută să îmi îndeplinesc obiectivele. Sunt recunoscător pentru că pot primi informaţii plăcute de la simţuri, că mă pot bucura de un parfum, o imagine, o melodie, un gust… Sunt recunoscător faptului că pot simţi emoţii, iar unele dintre acestea sunt pozitive, sunt recunoscător pentru că mă pot bucura de plăcerea de a citi o carte, a vedea un film, a mă plimba într-un parc, a urca pe munte…

Sunt de pus în discuţie şi alte elemente care ţin pȃnă la urmă de personal: sunt recunoscător că trăiesc într-o ţară în care e pace, că am unde locui, că am un job care mă întreține, că am o familie, că trăiesc într-o societate cu nivel ridicat de dezvoltare şi civilizaţie (în care apa caldă la duş şi mȃncarea din frigider ţin de normalitate), că trăiesc într-o lume sigură…

Apoi în jurul nostru sunt şi oameni: sunt recunoscător că am o familie, sunt recunoscător că am prieteni, că am colegi de la job sau vecini, oameni de care poate că nu mă simt atȃt de apropiat dar care cu siguranţă m-ar ajuta în caz de nevoie, sau care pur şi simplu îmi zâmbesc dimineaţa cȃnd ne întȃlnim în lift.

Ar mai fi să fim recunoscători pentru toate reuşitele noastre trecute, dar şi pentru posibilitatea de a reuşi în continuare, pentru că avem acces şi la educaţie şi la informaţie. Avem a fi recunoscători pentru că am avut sărbători sau vacanţe frumoase, pentru că avem momente de odihnă şi momente de relaxare, pentru reuşitele profesionale, sau pentru că am învăţat ceva din fiecare nereuşită.

Am făcut mai sus o listă lungă, de lucruri aparent banale (şi care poate fi continuată cu multe altele). Oare de ce ar trebui să fim recunoscători pentru asta? Ei bine, în primul rȃnd tocmai pentru că le considerăm ceva ce vine de la sine … şi din păcate cȃnd ceva merge prost şi unul din elementele de mai sus dispare îi resimţim acut lipsa (exemplul cu apa caldă de la duş este unul grăitor). Exact atunci cȃnd suferim pentru că ceva ne lipseşte ar fi tare util să ne amintim cȃte altele avem. Dar şi cȃnd nu suntem trişti sau supăraţi de ceva este bine să readucem periodic în planul conştiinţei toate lucrurile bune din viaţa noastră.

Da, poate că nu le avem pe toate cele enumerate mai sus: poate că unii nu sunt fericiţi cu job-ul lor sau tocmai au intrat în conflict cu familia sau prietenii, sau poate s-au îmbolnăvit – atunci pare că toate celelalte au dispărut şi a rămas doar neîmplinirea. Şi totuşi, există atȃt de multe lucruri bune în viaţa fiecăruia… Practicarea gratitudinii, faţă de sine, de ceilalţi şi de lume în general ne ancorează într-un tip de stare de bine de fundal, pe baza căreia putem găsi resurse de a lupta pentru a corecta ceea ce este mai puţin bun sau a căuta să ne dezvoltăm pe dimensiunile pe care ni le dorim.

Drept care, din cȃnd în cȃnd, recomand tuturor să facă acest exerciţiu de gratitudine. Veţi vedea cȃt de util este pentru echilibrul şi pacea interioară.

Articol publicat anterior pe blogul autoarei

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp