Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dispută în instanță pe tema rețetei de ecler la tavă. Ce a decis Tribunalul București în procesul dintre Jamila și Laura Laurențiu

Două vloggerițe culinare, Jamila și Laura Laurențiu, au început, în urmă cu mai bine doi ani, o dispută pe tema rețetei de ecler la tavă. În mai 2019, Jamila (Geanina Staicu-Avram, care are  peste 1,5 milioane de abonaţi pe YouTube) a postat pe canalul său o rețetă de ecler la tavă. 

Clipul a fost raportat de Laura Laurențiu (200.000 de abonați pe YouTube), care postase rețeta prăjiturii cu același nume în 2016, pe motiv că încălca legislația din domeniul drepturilor de autor. 

„Nu este o lege, dar bune practici în citarea sursei atunci când ne inspirăm de la cineva. Dacă ar fi citat, ar fi spus am văzut eclerul la tavă la Laura sau în altă parte, eu nu m-aș fi legat de ea în niciun fel. Noi în blogosfera mizăm pe cuvinte cheie. Acest cuvânt a fost creat de mine. A avut succes. Am considerat că ea profită de brandul creat de mine”, a declarat Laura Laurențiu pentru Știrile ProTv

Prăjitură ecler la tavă

La acel moment, YouTube a suspendat clipul pentru o perioadă de 17 zile,. iar Jamila a decis să o dea în judecată pe Laura Laurențiu și să-i ceară daune materiale, pe motiv că raportarea a fost abuzivă, iar din cauza ei a pierdut bani și prestigiu, publicul fiind incitat să o considere o „hoață de rețete”. Laura Laurenţiu s-a apărat, relatează Observator News, susţinând că reţeta de ecler care îi aparţine şi pe care a raportat-o este diferită total reţeta clasică de ecler. Astfel, Laura Laurenţiu a arătat că în timp ce eclerul clasic "este o prajitură de formă alungită, umplută cu cremă şi acoperită cu glazură de şerbet, ciocolată", eclerul la tavă creat de ea "este o singură prăjitură cu dimensiunea de 38/28 cm care după coacere este acoperită şi nu umplută cu cremă şi garnisită cu frişcă bătută".

Prima instanță i-a dat dreptate Laurei Laurențiu: Tribunalul București a respins cererea Jamilei și a obligat-o la plata a 5.000 de lei cheltuieli de judecatî.

„Utilizarea aceleiaşi denumiri de către ambele părţi au permis algoritmului platformei Youtube să facă aplicarea termenilor şi condiţiilor acceptate de toţi membri şi astfel, luând act de similitudinea dusă până la identitate între cele două videoclipuri a apreciat necesară suspendarea provizorie a videoclipului ulterior publicat în favoarea videoclipului anterior publicat de către pârâtă.

În aceste condiţii, Tribunalul urmează a respinge capătul de cerere formulat de către reclamantă, deoarece drepturile de autor pe care aceasta le invocă nu au aplicare în situaţia de fapt prezentată în faţa Tribunalului şi pe cale de consecinţă, Tribunalul urmează a respinge şi obligarea pârâtei la repararea prejudiciului material şi moral prin eventuala ingerinţă şi respinge şi solicitarea de obligare a pârâtei la publicarea hotărârii pe pagină proprie de Facebook şi într-un ziar de larg circulaţie", se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti.

Procesul va ajunge la Curtea de Apel.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult