(Foto: Guliver/Getty Images)
În contextul luptei dintre Liviu Dragnea și Gabriela Firea, am aflat de la doamna primar că sunt protestatar de profesie. Deși niciodată nu m-am privit în felul acesta, titlul mă onorează și mă responsabilizează. Încă nu m-am lămurit dacă se referea că sunt Protestatar Profesionist, sau că am absolvit Academia de Proteste.
Înainte de toate, puțin context.
„Când am vrut să facem târgul de Crăciun în Piața Victoriei, am fost lăsată singură, protestatarii de profesie au demontat scena.” (Doamna Gabriela Firea)
Trebuie să vă fac o mărturisire: pe data de 2 decembrie 2017, în cadrul protestului împotriva instalării Târgului de Crăciun în Piața Victoriei, am fost direct responsabil de acţiunea de a demonta acea scenă, instaurată în Piaţa Victoriei - devenită deja un simbol al protestelor anticorupţie. La vremea respectivă, am scris despre acest eveniment aici.
Pentru cei care au uitat evenimentele, reiau câteva pasaje pentru a oferi din nou context. „Menţionez că, împreună cu ceilalţi protestatari, nu am provocat nicio daună componentelor metalice şi nici nu am avut vreun gând de anarhie - aşa cum a spus doamna Firea. Am reacţionat paşnic, într-un mod civic şi democratic, în faţa unei profunde nedreptăţi. Contest în mod vehement orice asociere a numelor noastre cu anarhia, violenţa sau nerespectarea legii. Ba chiar, într-o ironie perfectă, noi ieşim în stradă pentru respectarea valorilor democratice, a legilor şi a independenţei Justiţiei. Toate aceste lucruri se pot proba cu nenumăratele apeluri la proteste paşnice şi delimitări de orice agresivitate - scandările „Fără violenţă, Fără violenţă!”.
Singura pagubă produsă rămâne orgoliul doamnei Firea. Dumneaei a încercat, prin metode demne de guvernele dictatoriale, să confişte în mod injust şi brutal un simbol al sutelor de mii de oameni care au ieşit în stradă protestând şi apărând Justiţia.”
Știu că redeschiderea subiectului va genera noi emoții, prin urmare voi mai cita un ultim pasaj:
"But when a long Train of Abuses and Usurpations, pursuing invariably the same Object, evinces a Design to reduce them under absolute Despotism, it is their Right, it is their Duty, to throw off such Government, and to provide new Guards for their future Security." (Thomas Jefferson, Declaration of Independence)
Nu vreau să insist pe legitimitatea demersului sau pe efectul pozitiv sau negativ al său. Vreau, în schimb, să mă opresc asupra vorbelor doamnei Firea, și anume, că sunt protestatar de profesie. Dar dacă sunt protestatar de profesie, în mod implicit sunt și șobolan, conform spuselor dlui Dragnea - vorbe la care doamna Firea a achiesat prin participarea la mitingul PSD. Așadar, să nu ne lăsăm îmbătați de câteva vorbe măgulitoare din partea dânsei.
Cum nu mi-a fost clară exprimarea dumneaei, m-am uitat în DEX la cuvântul „profesie”.
PROFESIE, PROFESIÚNE: 1. Ocupație, îndeletnicire cu caracter permanent, pe care o exercită cineva în baza unei calificări corespunzătoare; complex de cunoștințe teoretice și de deprinderi practice care definesc pregătirea cuiva; meserie.
Așadar este o meserie, pentru a cărei exercitare ai nevoie de un complex de cunoștințe, în baza unei calificări corespunzătoare. Ce să zic… mă simt onorat că fac parte dintr-o categorie socială care promovează educația, munca și meritocrația.
Așadar, să purcedem, zic! Păi să vedeți… totul a început pe când eram copil. Ziua eram pe maidan și băteam mingea cu golanii, noaptea lucram probleme de info. Nu de alta, dar când le-am mărturisit tovarășilor de cartier că visul meu e să ajung la NASA, atunci gagiii au scris pe o ghenă de gunoi “NASA” și m-au aruncat în ea. „Poftim, ai ajuns la NASA” m-au anunțat rânjind. De aici și una dintre cele mai importante lecții de viață - niciodată, dar absolut niciodată să nu spui în cartier ce vise ai…
Am lucrat multe nopți. La propriu, câteva mii de algoritmi. Pe vremea aceea, somnul era ceva opțional. Ei bine, deși era pură pasiune, munca mea a dat ceva roade și uite așa am ajuns pe la olimpiade. Da, sunt unul dintre acei olimpicii despre care auziți la televizor. Din generația mea, dintre foștii olimpici la info, am mai rămas în țară eu și încă alt „prost”.
Să fim clar înțeleși! Deși sunt fost olimpic, eu nu sunt un produs al școlii românești! Am făcut performanță în ciuda sistemului de românesc de învățământ! O să revin cândva și la acest subiect.
Prin preocupările mele am căpătat niște skill-uri care au fost remarcate de unele companii de IT, cum ar fi Google. Devii conștient că ai ajuns elită mondială într-un domeniu când primești oferte de lucru de la companii la care nici nu îndrăzneai să visezi. Iar asta nu este puțin. Ceea ce spun aici nu este infatuare, ci pură realitate.
Arc peste timp. Cu patru zile înainte de povestea cu OUG 13 refuzasem o ofertă de lucru de la un Institut de Cercetare din Singapore. Eram acasă și înainte să adorm am verificat Facebook-ul. Dintr-o dată, o avalanșă de statusuri despre nesimțirea celor de la Guvern. Mi-au dat lacrimile instant. A fost pentru prima oară în viața mea când am plâns necontrolat. Plângeam de ciudă, de alegerea pe care o făcusem să mai rămân în România.
Plângeam deoarece simțeam că risc să mă ratez într-o țară invadată de hoți. Într-o țară în care singurul meu orizont era să „stau și să înghit”. Alesesem încă o dată greșit, alesesem România…
Cu lacrimile în suflet, în noaptea aia am ieșit instantaneu în stradă, în fața Guvernului. Iar de atunci, în fiecare zi, până când s-a stins OUG 13.
Am fost câteva mii de oameni în acea noapte. Și numărul a tot crescut în zilele următoare. Cu toții ne-am suspendat viața pentru a întoarce acea OUG. Într-un final am ajuns să fim peste 250.000 de oameni în București, și 1 000 000 (un milion!) la nivel național.
Am ieșit și pe 10 august; am fost lovit, gazat și m-am ales și cu o arsură chimică pe braț (o să-mi rămână semn). Mi-e groază când mă gândesc că alții au pățit mult mai rău, și că este posibil ca moartea lui Ilie Gâzea să fi fost cauzată de gazele jandarmilor. Am ieșit și în zilele următoare și voi mai ieși…
Probabil că asta mă face „protestatar de profesie”. Aleg în continuare România, convins că această țară merită să fie salvată.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Plecati ca sa nu va ratati viitorul pentru unii care oricum nu au nevoie de plusvaloarea pe care o puteti crea dumneavoastra,si in genere,pentru ei nu mai exista si altceva decat "azi,acum,eu,mie"...
Iuna din problemele principale, care nu interesează pe nimeni este absența unui program și a unei alternative reale. Opoziția are o lipsă acută de lideri! Nu au program, nu au oameni, nu au viziuni, nu sunt uniți și nici nu vor fi. Ei sunt fericiți când văd că își asigură o parte din electorat doar speculând un discurs, iar nu căutând oameni și soluții, iar protestatarii îi încurajează prin prezența lor. Cât despre performanțele personale ale autorului ce putem spune? Să le folosească e mai util decât să le afișeze. Ar fi bine însă să le folosească în domeniul unde le-a obținut, din păreri nu prea strălucește la politică.
Nu sunt PSD-ist, nu i-am votat niciodată și nici nu cred că îi voi vota vreodată, însă nu pot să aplaud un partid care vrea să ajungă la guvernare dar nu un program politic, nu își asumă niciun principiu și nici vreo orientare doctrinară.
E o chestie de independență în gândire. Genul dumneavoastră de abordare pe principiul ”cine nu e cu noi e împotriva noastră” sau e corupt, e inapt, etc., nu arată decât o mentalitate cu tare comunistoide, în timp ce pretinde mereu contrariul.
Am mai întâlnit acest gen, e cel mai frecvent, stați liniștită aveți tovarăși de suferință.
Nu cred că problema se pune în termeni aşa de dramatici, cum că avem două variante, ori decesul, ori acceptarea necondiţionată a "salvatorilor". Până nu ne schimbăm noi, nu ne schimbă nimeni. E adevărat că PSD a devenit aproape un epicentru a răului, dar ăsta e preţul indolenţei şi primitivismului general. Să nu uităm că a fost ales cu 46% (fără redistribuiri). Politicul nu este alteceva decât oglinda societăţii.
Noi suntem un melanj de rigori germane cu apucături balcanice. Cine a cunoscut cu adevărat occidentul ştie foarte bine că nici acolo nu umblă câinii cu covrigi în coadă, dar noi vrem să avem condiţii ca în Germania şi să muncim ca în România, să fraudăm ca în România, să fim lipsiţi de apaertenenţă şi de solidaritate, ca în România.
Totul este proiectat pe impotenţa politicienilor, dar câţi antreprenori îşi plătesc impozitele corect, câţi dintre noi îşi declară chiriaşii corect, câte firme nu trag ţeapă partenerilor, dar şi clienţilor ş.a.m.d.?
Vrem autostrăzi, spitale, şcoli dotate, etc...dar partea noastră nu o vedem. Sigur, statul are pârghiile coerciţiei, dar să nu uităm realitatea în care trăim şi să nu avem aşteptarea, falsă, că dacă vine un alt guvern va putea face minuni peste noapte, împotriva firii noastre.
Dacă oamenii ar face ce trebuie, elementul politic ar conta mult mai puţin.
Să nu uităm că suntem ţara cu cele mai multe WC-uri în fundul curţii din UE. De acolo porneşte discuţia.
În ceea ce privește modul de implementare în România de către cei sponsorizați și pregătiți la școlile lui G. Soroș putem observa rezultatele: divizarea societății, promovarea urii ca singură metodă de luptă cu cei considerați retrograzi, demonstrații stradale continue fără un scop precis și fără nici un rezultat ( apropos, oare ce or fi având de spus cei din zonele de protest, care trebuie să suporte zilnic vuvuzelele, blocarea străzilor și luptele cu jandarmii ?). Ca să poți implementa o asemenea transformare de substanță în modul de organizare și funcționare a societății, demonstrațiile de stradă nu au nici un efect, ba dimpotrivă. Consider că singura cale care să facă posibilă o astfel de transformare este calea dialogului, a participării tuturor, acțiuni de prezentare și explicare susținute de oameni de știință și oameni politici prin care să se lămurească majoritatea cetățenilor că asta este singura alternativă viabilă și că fiecare va avea locul său bine definit.
Doamane ajuta !
As zice ca si medicilor poti sa le reduci salariile ca tot bani publici sunt ... Si poti in schimb sa cresti pensiile si in felul asta sa te asiguri ca il mai ai pe Dragnea inca un mandat si tot asa pe calea dreptatii o sa fiti ;)
Ca atat au inteles superiorii (unii citindu-l si pe Karl Popper) :domnul Razvan Vasile e mandru ca a dat jos o porcarie de mucava a coanei Fi(e)rea!
Deci dialog intre cine si cine?!?
Bleah!