Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Doi lingviști de renume de la MIT se solidarizează cu protestul profesorilor și studenților de la Universitatea din București

Donca Steriade și David Pesetsky

La o zi după ce lingviști de la Facultatea de Litere a Universității din București au postat pe Facebook o fotografie în care apăreau cu banderole albe la intrarea în facultate, sub bannerul „UB - instituție persecutată de ministrul educației", doi profesori de la Massachusetts Institute of Technology le-au transmis un mesaj de solidaritate. 


„Am primit o fotografie de la Departamentul de Lingvistică și Filosofie al Massachusetts Institute of Technology în care doi mari profesori, între cei mai mari lingviști în viață pe plan mondial, Donca Steriade și David Pesetsky, țin în mână fotografia cu lingviștii bucureșteni, au banderole albe pe braț și ne transmit mesajul „As honorary professors of your university, Donca Steriade and I (=David Pesetsky) send you our message of solidarity!”, spune Alexandru Nicolae, cercetător al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan”, care apare în imaginea de la intrarea din Edgar Quinet alături de Rodica Zafiu, directorul Departamentului de Lingvistică al Facultății de Litere. 

„Gestul e grăitor din mai multe puncte de vedere: în primul rând, MIT Linguistics and Philosophy este cel mai bun departament de lingvistică din lume (înființat de însuși Noam Chomsky), iar MIT este cotată de ani buni ca fiind cea mai bună universitate din lume; în al doilea rând, profesorii Steriade și Pesetsky sunt profesori onorifici ai Universității din București; în al treilea rând, profesorul Pesetsky este șeful departamentului de lingvistică și filosofie de la MIT; în al patrulea rând, doamna profesor Steriade este alumna Universității din București, secția de limbi clasice; sunt, așadar, persoane care știu și apreciază cercetarea lingvistică de la București, de aici și mesajul dumnealor, nesolicitat, de susținere”, declară Alexandru Nicolae.

În opinia lui, decizia Ministerului Educației de a reduce locurile la admiterea în universitățile care fac parte din Consorțiul Universitaria este mai mult decât  „un gest insignifiant, de răzbunare politică măruntă asupra unei universități care refuză să se alinieze puterii”. „Să nu uităm că represiunea comunistă a afectat, dintre universitari, mai ales umaniștii - oamenii de litere, filosofii, istoricii ș.a.m.d. Desigur, nu este încă vorba de represiune stricto sensu, însă intimidarea este primul pas”, crede cercetătorul. 

Profesorii și studenții de la Universitatea din București au intrat joi în grevă japoneză în semn de protest faţă de decizia Ministerului Educaţiei Naţionale de a reduce numărul locurilor bugetate la cele mai prestigioase universități românești.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult