Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Domnul Trandafirescu a lucrat în Spania 17 ani, iar acum s-a întors în România. Ce sumă datorează pentru plata contribuției la sănătate?

hol de spital

(Foto: Guliver/Getty Images)

Domnul Trandafir Tricu Trandafirescu este persoană fizică, cetățean român, cu rezidența în România. Acesta s-a aflat în Spania în perioada anilor 2000 – 2017, unde a realizat venituri din salarii, fiscalizate conform legislației din Spania.

Această persoană este una chibzuită și o mare parte a sumelor de bani le păstrează sub forma unui depozit bancar, purtător de dobândă. În anul 2018, această persoană s-a întors în România, își întreține existența din sumele realizate în Spania, iar singurele venituri obținute sunt veniturile din dobânzi, realizate într-un plafon mai mic de 22.800 lei. Poate această persoană fizică să se asigure la sistemul public de sănătate din România? Ce sumă datorează pentru plata contribuției la sănătate?

În opinia mea, situația descrisă în speța de mai sus este reglementată de art. 180 din Codul fiscal, astfel:

”(1) Următoarele persoane fizice pot opta pentru plata contribuției:

a) persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 lit. b) - h), sub nivelul plafonului minim prevăzut la art. 170 alin. (2);

b) persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1).

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. a) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate după cum urmează: 

a) dacă depun declarația prevăzută la art. 174 alin. (3) până la împlinirea termenului legal de depunere, la o bază de calcul reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii acesteia; sau

b) dacă depun declarația prevăzută la art. 174 alin. (3) după împlinirea termenului legal de depunere, la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la data depunerii declarației, înmulțită cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a declarației prevăzute la art. 122, inclusiv luna în care se depune declarația.

(3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. b) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, pentru 12 luni, la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară, indiferent de data depunerii declarației prevăzute la art. 174 alin. (3).”

Din analiza temeiului normativ, înțelegem faptul că sunt persoane ce realizează venituri extrasalariale într-un plafon mai mic de 22.800 lei, ce nu au obligația plății contribuției la asigurările de sănătate, respectiv sunt persoane ce nu realizează venituri, însă toate aceste persoane pot (opțional) să se asigure în sistemul public de sănătate, prin depunerea Declarației unice formular 212.

Desigur, exercitarea acestui drept se face prin analiza situației personale, dacă persoana din speța noastră este deja salariat, atunci nu are nicio obligație și niciun raționament să se reasigure prin depunerea Declarației unic 212, pentru că a realizat venituri din dobânzi cu valoare mai mică decât plafonul amintit anterior.

Întrucât persoana din situația noastră a realizat doar venituri din dobânzi într-o sumă mai mică decât plafonul amintit anterior, ea are dreptul să opteze să fie asigurată în sistemul public de sănătate, iar opțiunea se realizează prin completarea Subsecțiunii 2, punctul B.

Desigur, această persoană fizică prin opțiune își asigură și obligația plății contribuției, iar baza de calcul este redusă la 6 salarii minime brute pe economie, respectiv se datorează suma de 6 x 1.900 lei x 10% = 1.140 lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Sau altfel spus, cine naiba l-a pus pe Trandafirescu sa-si stranga banii in Romania?
    Aici daca vrei sa te protejezi de hoti, singura metoda este sa le platesti partea.
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult