Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Domnul Trandafirescu a lucrat în Spania 17 ani, iar acum s-a întors în România. Ce sumă datorează pentru plata contribuției la sănătate?

hol de spital

(Foto: Guliver/Getty Images)

Domnul Trandafir Tricu Trandafirescu este persoană fizică, cetățean român, cu rezidența în România. Acesta s-a aflat în Spania în perioada anilor 2000 – 2017, unde a realizat venituri din salarii, fiscalizate conform legislației din Spania.

Această persoană este una chibzuită și o mare parte a sumelor de bani le păstrează sub forma unui depozit bancar, purtător de dobândă. În anul 2018, această persoană s-a întors în România, își întreține existența din sumele realizate în Spania, iar singurele venituri obținute sunt veniturile din dobânzi, realizate într-un plafon mai mic de 22.800 lei. Poate această persoană fizică să se asigure la sistemul public de sănătate din România? Ce sumă datorează pentru plata contribuției la sănătate?

În opinia mea, situația descrisă în speța de mai sus este reglementată de art. 180 din Codul fiscal, astfel:

”(1) Următoarele persoane fizice pot opta pentru plata contribuției:

a) persoanele fizice care au estimat pentru anul curent venituri anuale cumulate din cele prevăzute la art. 155 lit. b) - h), sub nivelul plafonului minim prevăzut la art. 170 alin. (2);

b) persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 155 și nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art. 154 alin. (1).

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. a) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate după cum urmează: 

a) dacă depun declarația prevăzută la art. 174 alin. (3) până la împlinirea termenului legal de depunere, la o bază de calcul reprezentând valoarea a 6 salarii de bază minime brute pe țară, în vigoare la data depunerii acesteia; sau

b) dacă depun declarația prevăzută la art. 174 alin. (3) după împlinirea termenului legal de depunere, la o bază de calcul echivalentă cu valoarea salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la data depunerii declarației, înmulțită cu numărul de luni rămase până la termenul legal de depunere a declarației prevăzute la art. 122, inclusiv luna în care se depune declarația.

(3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. b) datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, pentru 12 luni, la o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute pe țară, indiferent de data depunerii declarației prevăzute la art. 174 alin. (3).”

Din analiza temeiului normativ, înțelegem faptul că sunt persoane ce realizează venituri extrasalariale într-un plafon mai mic de 22.800 lei, ce nu au obligația plății contribuției la asigurările de sănătate, respectiv sunt persoane ce nu realizează venituri, însă toate aceste persoane pot (opțional) să se asigure în sistemul public de sănătate, prin depunerea Declarației unice formular 212.

Desigur, exercitarea acestui drept se face prin analiza situației personale, dacă persoana din speța noastră este deja salariat, atunci nu are nicio obligație și niciun raționament să se reasigure prin depunerea Declarației unic 212, pentru că a realizat venituri din dobânzi cu valoare mai mică decât plafonul amintit anterior.

Întrucât persoana din situația noastră a realizat doar venituri din dobânzi într-o sumă mai mică decât plafonul amintit anterior, ea are dreptul să opteze să fie asigurată în sistemul public de sănătate, iar opțiunea se realizează prin completarea Subsecțiunii 2, punctul B.

Desigur, această persoană fizică prin opțiune își asigură și obligația plății contribuției, iar baza de calcul este redusă la 6 salarii minime brute pe economie, respectiv se datorează suma de 6 x 1.900 lei x 10% = 1.140 lei.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mhai Nai check icon
    Sau altfel spus, cine naiba l-a pus pe Trandafirescu sa-si stranga banii in Romania?
    Aici daca vrei sa te protejezi de hoti, singura metoda este sa le platesti partea.
    • Like 0


Îți recomandăm

Elevi în curtea școlii

Ce (mai) înseamnă săptămâna de „școala altfel” pentru elevii români? Dar „săptămâna verde”? Ce ar trebui să însemne ele în mod ideal, dar și în mod concret? Cum ați organiza dvs, stimați cititori, aceste două programe educative pentru elevi? Cum le văd realmente și decidenții politici de azi, din Educație, care le-au moștenit de la cei de ieri? Iată câteva întrebări, pe care se pare că nu ni le punem suficient de serios și responsabil.

Citește mai mult

Dorin Dobrincu

E nevoie de o igienă a democrației. Și ea nu poate fi gândită în afara cunoașterii istoriei. Pentru că, oricât de des ați auzi asta, ideea e totuși adevărată: cine nu învață lecțiile istoriei e condamnat să le repete. Într-un moment ca acesta, în care regimurile autoritare și discursurile radicale sunt în ascensiune peste tot în lume, predarea lucidă a istoriei recente devine esențială. Coordonarea manualului de „Istoria comunismului din România”, introdus ca disciplină obligatorie în 2025, este mai mult decât un proiect editorial — e o încercare de a-i învăța pe tineri libertatea, prin cunoașterea prețului pierderii ei. Istoricul Dorin Dobrincu explică în acest interviu acordat în exclusivitate platformei Republica de ce memoria nu e doar un exercițiu al trecutului, ci o condiție pentru a nu repeta greșelile care au pus în genunchi o societatea întreagă. Care s-a salvat singură, dar cu prețul sângelui.

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult