Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Donație de 127.000 de euro pentru Cumințenia Pământului

Compania Dedeman a donat 127.000 de euro, câte 15 euro pentru fiecare dintre cei 8.500 de angajaţi, în cadrul campaniei de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei Cumințenia Pământului a lui Constantin Brâncuși, potrivit unui comunicat de presă al Guvernului.

Executivul a anunțat că este cea mai importantă contribuţie financiară directă adusă în cadrul campaniei, până în prezent, de o companie din mediul privat.

Îți recomandăm

„Contribuţia companiei Dedeman nu este doar o contribuţie importantă de natură financiară, ci, mai ales, de natură simbolică, reiterând filosofia întregului demers pentru achiziţia operei de artă Cuminţenia Pământului de a aduce împreună un număr cât mai mare de oameni în jurul unui bun cultural. Prin cei 15 euro donaţi în numele fiecărui angajat al companiei, Dedeman donează 127.000 de euro, devenind unul dintre cei mai mari donatori ai campaniei", a declarat Corina Șuteu, ministrul Culturii.

„Ne-am simţit datori să aducem contribuţia noastră în această campanie în numele angajaţilor noştri. Ar fi minunat dacă numărul companiilor româneşti care se alătură acestei cauze ar creşte, astfel încât pe 30 septembrie să putem spune cu toţii că «Brâncuşi e al meu»", a spus Dragoş Pavăl, preşedintele companiei Dedeman.

Pe lângă Dedeman, printre companiile care şi-au anunţat implicarea în susţinerea campaniei de susţinere a subscripţiei naţionale pentru achiziţia Cuminţeniei Pământului se numără BRD, Uber, Enel, McDonald's, Banca Transilvania, OMNIASIG, eMAG, UniCredit Bank România, Coresi, New Folder, Unlock, Media Trust, Telekom, Dexter Print, Humanitas şi Cărtureşti.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ma intreb in ce cont contabil a fost inscrisa donatia. Nu cumva in ala 2% marketing si protocol? Sau poate in cheltuieli cu sponsorizarea ( 3%o din C.A. sau 20 % din impoz pe profit- care e mai mic)? Plus ca ies in fata ( poate spera la vreo scutire pe termen mai lung de la controale...:-) )
    Hai- ca se poate! Grupul Delhaize a impanzit toata tara ( in capitala sunt nu mai putin de 370-380 de magazine)- cred ca are de unde :-) (probabil astfel gandeste Guvernul- si cred ca la asta a vrut sa se ajunga);
    Cat despre populatie....fiecare cu mintea sa. Unii dau altii ba;
    Nici macar nu e vorba de cultura aici; Daca ar fi fost, asa cum primaria Bucuresti a 'decis" sa verse 11 milioane catre patriarhie sa contruiasca mareata catedrala, ( fara s apara ca a facut un efort- desi banii ii iau din buzunarele noastra)- tot asa si Ministerul Culturii ar fi facut fata cu brio la o astfel de cheltuiala;
    Mai curand e un exercitiu de imagine;
    • Like 0
    • @
      check icon
      Stimate domn, am luat notă de faptul că oricum o dai, tot rău e. Dacă nu donează nimeni, e rău. Dacă vine unul și dă ciudat de mult, tot nu e bine. Firmă mare, ai? Păi sunt mii de firme ca asta care activează în România, păi să marce banu’, precum adânc zice un profund comentator contemporan.
      • Like 0
  • check icon
    Iată o companie care se respectă, tocmai am cumpărat de la ei o pompă submersibilă. Mă duc să mai iau ceva, nu știu ce, dar mai iau.
    • Like 0
  • check icon
    S-a creat un precedent. O entitate din România a donat o sumă, de data aceasta impresionantă, pentru achiziția unei lucrări de artă. Urmează carul cu boi.
    • Like 1
    • @
      check icon
      Carul nu mai urmeaza; S-a varsat de ani buni in Parlament si acum diriguiesc tara;
      • Like 0
  • Voi aprecia intotdeauna companiile care se implica in sustinerea cauzelor umanitare sau artistice. Sunt de acord si sustin deducerile fiscale oferite in aceste cazuri. Dar voi sustine mereu ca arta este nepretuita si nu ar trebui sa apartina nimanui exclusiv, dar sa poata fi admirata de catre toti. Cred ca artistii ar trebui apreciati mai mult in viata, nu dupa moarte, si ca este pur si simplu aberant ce se intampla in lume cu operele de arta. Punerea oricarei valori pe o opera al carui autor e mort, doar pentru ca urmasii acestuia sau ai vreunui colectionar sa traiasca ignoranti si lenesi in lux nu are sens. Vorbim de o bucata de piatra care nu are nevoie de haine, mancare sau medicamente. Sunt o impatimita de arta si oriunde ma duc imi place sa admir orice creatie a naturii umane. Cu toate acestea va pot spune ca aveam 29 de ani cand am aflat ca multe din operele expuse in muzee sunt doar copii, iar originalele sunt depozitate in locuri sigure din motive de securitate. Si stiti de ce? Tocmai pentru ca exista persoane dispuse sa ofere sume aberante pentru aceste obiecte. Va pun insa o singura intrebare: V-ati gandit vreodata cati din copiii si tinerii care mor zilnic in lume ar fi putut fi urmatorul Brancusi? Sau care dintre tinerii artisti traind la limita supravietuirii n-ar fi putut cu un ajutor financiar sa evolueze dincolo de Brancusi? Cate vieti se pot salva cu 11 milioane de euro intr-o tara cu salariul minim pe economie de 250 euro? Intr-o tara unde copiii au alocatie de 20 de euro? Intr-o tara unde doctorii n-au medicamente in spitale si profesorii materiale didactice in scoli? Unde mai sunt localitati fara apa curenta?
    Si noi platim pentru pietre: una mica, Cumintenia lui Brancusi (care ne priveste indiferenta)?
    Arta a aparut din nevoia oamenilor de a comunica, cu mult inaintea limbajului. Este o forma de comunicare ce implica toate simturile, deci orice opera de arta izolata de lume nu exista. Comunicarea interumana, cu natura, telepatica, de orice fel este parte din natura noastra si ne demonstreaza ca existam. Dar in acest moment mie Cumintenia lui Brancusi imi spune ca o piatra care nu are nevoie decat sa fie stearsa de praf din cand in cand are nevoie de mai multi bani decat da guvernul pentru aproximativ 5000 de copii romani intr-o luna, copii care nu vor privi de aproape sau atinge aceasta capodopera. In cazul asta prefer sa o admir reprodusa in albume. Ma intreb Brancusi ce-ar prefera?
    • Like 1
    • @ Roxana Teodoru
      Deși îmi place comentariul tău, haideți să nu mai facem astfel de comparații facile...Un stat, o națiune dacă vrei, are nevoie de toate, inclusiv de cultură. Îmi sângerează sufletul gândindu-mă la copiii sărmani și la pensionarii de CAP, dar să înțelegem o dată că NU au nicio legătură cu Brâncuși.
      Sunt de acord în schimb că prețurile lucrărilor de artă sunt supraevaluate și, mai mult, cred că proprietarele actuale și-au pierdut cetățenia română (dacă o mai au) în momentul în care au ales să vândă statuia, în loc să o doneze. Dar revin: hai să nu mai amestecăm borcanele, totuși...
      • Like 1
    • @ Edith Vereș
      Multumesc frumos pentru aprecieri si inteleg punctul dvs de vedere, dar din pacate nu eu am trivializat un lucru important si frumos, ci politicienii nostrii si chiar si artistii implicati in "exercitiul de constiinta nationala", cum am vazut ca este numit. Atunci cand mesajul tau este ca haideti ca putem sa dam in numele constiintei nationale pentru ca da si guvernul cinci milioane de euro, atunci iti bati joc de audienta. De unde da guvernul acesti bani? Si-a vandut Ciolos afacerile sau Iohannis casele? Nu cred. Sunt tot banii nostrii. Dedeman a spus 15 euro pentru fiecare angajat si angajatii lor nu se plimba toti in Mercedes si au facilitatile guvernantilor. Prin puterea exemplului sa doneze cei care fac aceste propuneri primii, asa cum au facut cei de la Dedeman. Eu sunt doar un liber profesionist, cu venituri flexibile, pe care statul il "hartuieste" periodic cu declaratii de impunere gresite. Nu am nicio motivatie sa dau niste bani pentru un obiect de arta pe care il vor vedea cativa initiati intr-un depozit si uneori publicul intr-un muzeu. Cereti-mi bani sa intretineti Coloana Infinitului sau Masa Sarutului si voi intelege, si voi da putin din putinul meu. Sunt atatea opere de arta care se pierd in tara din neglijenta si lipsa de interes si noi ne batem cu pumnul in piept pentru o sculptura care nu sta in ploaie. Cati bani ar da guvernul sa renoveze o cladire monument istoric in Bucuresti? Din pacate, borcanele au fost amestecate demult cand banii s-au dus in trezorerie si s-a facut impartirea. Si se tot amesteca...
      • Like 0
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro