Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Două probleme ignorate: salariile „la negru” și banii publici pentru viața monahală

Preoti - Foto: Inquam Photos / Alexandru Busca

Foto Inquam Photos/Alexandru Buscă

Nu mă pricep foarte bine la economie, dar am urmărit în ultimele zile diverse propuneri de soluții și am reflectat asupra unor lucruri despre care știu sigur că reprezintă o problemă. Prima problemă e discutată prea puțin, iar despre a doua nu am auzit nimic în dezbaterile publice recente.

Prima problemă:

Vă întreb sincer: câți oameni cunoașteți care sunt angajați cu salariul minim pe economie, dar în realitate primesc mult mai mulți bani „în mână”? Eu cunosc mulți. Iar toți cunoscuții cu care am discutat mi-au spus că sunt în aceeași situație sau cunosc persoane aflate într-o astfel de relație de muncă.

Cine are de câștigat din această practică? Statul, care caută acum soluții de redresare economică, are foarte mult de pierdut. Dar și angajații pierd, pentru că nu contribuie real la sistemul public de pensii și protecție socială.

Dragi antreprenori care ați mers la noul președinte al României: cât din ceea ce vindeți este fiscalizat? Câți dintre dumneavoastră procedați la fel ca George Simion, care a recunoscut public, cu nonșalanță, că a înșelat statul?

Știu că lucrurile sunt complicate, dar impresia mea e că ne aflăm într-un cerc vicios. Nu avem încredere în stat, iar statul, la rândul său, nu poate avea încredere în noi. Politicienii încearcă să-și ascundă averile cu ajutorul CCR, dar câți dintre noi nu facem același lucru, la un nivel mai mic, atunci când fraudăm statul? Putem relua întrebarea clasică: nu sunt politicienii oglinda societății? Suntem oare obligați, de circumstanțele create de ei, să procedăm la fel? Nu cred că există un singur răspuns la această întrebare.

A doua problemă:

Despre a doua problemă nu vorbește aproape nimeni. În România, monahii și monahiile din mănăstiri primesc lunar un salariu de la stat. Din acel salariu, o parte importantă este transferată către vistieria mănăstirii. Din discuțiile cu cei din jurul meu, am observat că mulți oameni nici nu știau acest lucru. Cu alte cuvinte, persoane care au ales să trăiască izolat de societate sunt, totuși, o povară financiară pentru ea. Personal, nu găsesc nicio justificare satisfăcătoare pentru această situație.

Pe lângă salariile călugărilor, ne plângem frecvent de pensiile speciale, dar rareori aducem în discuție salariile extrem de mari ale ierarhilor (episcopi, mitropoliți, patriarh). Ierarhi care, la origini, sunt tot monahi — oameni care, cel puțin teoretic, au ales să se retragă din lume.

Mi-ar plăcea ca această temă să ocupe un loc mai vizibil pe agenda publică în aceste zile, când vorbim despre „tăieri” și soluții. Și sper că va fi tratată mai profund decât am făcut-o eu aici.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • doar prin impozitare biserica scapă de ipocrizie și parazitism social.
    • Like 2
  • Andrei check icon
    Relevanța ierarhiilor clericale așezate în statele naționale este de a le susține (iarăși Sf. Augustin neglijat). Contra cost. Credința (manipularea) e pentru micimani și amărâți, foarte puțini popi și practicanți fiind altruiști deschiși. În majoritatea statelor civilizate (mai nou USA, nu), biserica își pierde relevanța, societatea civilă luându-i locul, asta fiind încă o spaimă a BOR...
    • Like 1
  • Andrei check icon
    BOR, un stat paralel, părerea mea. Ca de altfel toate ierarhiile clericale. Sf. Augustin nebăgat în seamă. Oare cum se întorc banii intrați în haznaua clericală, înapoi in civilie?
    • Like 2
    • @ Andrei
      Un stat paralel, total parazitar, cu mulți paraziți de lux și foarte mulți sclavi cărora li se asigură o subzistență minimă, dar care slugarasc o haită de îmbuibați inutili. Nu produc nimic și trăiesc în lux pe seama întregii societăți nu doar a habotnicilor prostiți cu vorbe goale. Da, biserica trebuie impozitata.
      • Like 3
    • @ Andrei
      maripos check icon
      Vile, mertane!
      • Like 1


Îți recomandăm

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Shelly la BT Talks

În cel mai nou episod al podcastului economic al Băncii Transilvania, BT Business Talks, am stat de vorbă cu Andrei „Selly” Șelaru despre transformarea din creator de conținut în antreprenor, despre Beach, Please și despre Nibiru – proiectul unei stațiuni private lângă Costinești, gândită ca o platformă de divertisment cu standarde unitare, mix de evenimente și o infrastructură permanentă.

Citește mai mult

Guvernul Ciolacu 2 și Iohannis

Efectele catastrofale ale guvernului-rotativă, cu premierii Ciucă - Ciolacu și miniștrii de Finanțe Cîciu - Boloș, ultimii învârtiți apoi pe la Fonduri Europene, se văd cu ochiul liber. În 2025, 7% din veniturile bugetare totale merg spre plata dobânzilor pentru datoriile contractate de România, față de 5% în 2024.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult