Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Dr. Cătălin Cîrstoveanu: Am primit o veste extraordinară. 80 de milioane de euro din PNRR vor ajunge la unitățile de terapie intensivă nou născuți din România. Contractul este semnat

Medicul Cătălin Cîrstoveanu

Foto - Sabin Cîrstoveanu

Proiectul pentru modernizarea și furnizarea de echipamente pentru secțiile de terapie intensivă nou-născuți din România a primit undă verde de la Comisia Europeană, iar 80 de milioane de euro, fără TVA, din PNRR vor ajunge la 25 de unități sanitare de nivel 3 din țară, a declarat luni pentru Republica medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie” din Capitală. „Am primit o veste extraordinară de la domnul secretar de stat Alexandru Rogobete, care muncește foarte mult la acest proiect PNRR. Ne-a sunat personal să ne spună să venim să luăm contractul, este semnat. Este vorba despre un proiect mare, pentru toată România, de 80 de milioane de euro fără TVA, deci 100 de milioane de euro cu TVA care vor ajunge la 25 de unități sanitare de nivel trei din țară. Banii sunt destinați modernizării și furnizării de echipamente pentru secțiile de terapie intensivă nou-născuți, dar și pentru crearea de centre de training”, a declarat medicul Cătălin Cîrstoveanu, care a fost implicat în scrierea proiectului.

Șeful secției TINN a primit telefonul de la secretarul de stat chiar în timpul evenimentului care aniversa 10 ani de la extinderea și modernizarea secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Marie Curie, considerată a fi cea mai bună din sud-estul Europei. Proiectul de modernizare a secției TINN a fost realizat, în urmă cu 10 ani, cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România și al Asociației Inima Copiilor.

„Fiecare șef de secție va avea posibilitatea să își dezvolte infrastructura, să mărească numărul de paturi, să schimbe echipamentele din secție pentru cel puțin cinci posturi. Vom face centre de screening pentru boli grave, cum ar fi retinopatia. Inițial erau prevăzute în proiect 12 ambulanțe, mai bine zis de terapii intensive mobile, și s-a crescut de la 12, la 20. E un adevărat proiect de țară și noi acum avem OK-ul pe acest proiect de țară. Noi practic am făcut proiectul și l-am înaintat forurilor europene care l-au primit foarte bine”, a adăugat medicul.

Centre de training cu echipamente de milioane de euro

El a detaliat felul în care vor fi folosiți banii. „De exemplu, la noi: avem finanțare pe infrastructură, ca să mărim numărul de paturi. Ca să faci infrastructură, înseamnă ziduri, înseamnă instalații, înseamnă gaze medicale, asta înseamnă infrastructură. Apoi sunt bani pentru aparatură. Avem fiecare secție finanțare pentru cinci posturi, deci îmi iau cinci ventilatoare noi, îmi iau cinci monitoare noi.  În partea de screening, îți iei ecografe de calitate, îți iei aparate pentru detecția retinopatiei, oftalmoscoape, dar și aparatură pentru tratament, laserterapie. Totodată, în proiect sunt prevăzute și opt centre de training, destinate centrelor universitare și avem echipamente de milioane de euro în aceste centre de training. Or, pregătirea se va face mult mai bine în felul acesta și medicii vor fi mult mai bine pregătiți când se prezintă în fața pacientului”, a explicat medicul.

Întrebat care sunt pașii următori, Cătălin Cîrstoveanu a răspuns: „Contractul este semnat de dl. ministru, eu mă duc astăzi să-l iau de la dl ministru, îl semnează și dl. manager al spitalului. Asta înseamnă că putem să dăm drumul la licitații în spitalul nostru, probabil că și celelalte centre vor proceda la fel. Practic este un reviriment extraordinar”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Telegondola Mamaia, între demolare și autostradă prin aer. Ce ar trebui făcut, de fapt, cu simbolul stațiunii?

În mai puțin de doi ani, Telegondola din Mamaia a trecut - cel puțin în declarațiile publice - prin toate scenariile posibile. Mai întâi, arhitecții care lucrau la noul Plan Urbanistic Zonal al stațiunii au propus eliminarea instalației, considerând că stâlpii și cablurile afectează imaginea urbană și zonele istorice din Mamaia. Apoi, primarul Constanței a spus răspicat că telegondola nu va fi desființată. Acum, președintele Consiliului Județean Constanța anunță că instituția ar putea prelua instalația și că, în viziunea sa, traseul ar putea fi extins spre Năvodari, spre Delfinariu și chiar către sudul litoralului.

Citește mai mult

Telegrame din taberele copilăriei. De la „Bobiță” și biscuitul în ochi, la autocarul pentru copiii căzuți pe Vulcanii Noroioși

Recent, am devenit nostalgic după taberele copilăriei - nu știu exact motivul, dar poate o să-l deslușesc până la finalul articolului. Șase veri la rând, din 1998 până în 2003, adică de la 9 ani până am intrat la liceu, am fost în taberele de creație literară „Tinere condeie” de la Tismana (județul Gorj), apoi Poiana Pinului și Arbănași (ambele din județul Buzău).

Citește mai mult

Trieste - pledoarie împotriva rasismului

În timp ce extrema dreaptă din România îndeamnă lumea să nu accepte livrările aduse de curierii sud-asiatici (rezidenți cu acte în regulă!), în Italia, mai exact în Trieste, o inițiativă civică îi îngrijește tocmai pe acești imigranți, ce își riscă viața pe ruta balcanică, pentru dreptul la un trai mai bun.

Citește mai mult