România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Foto: Inquam Photos / George Călin

Ieri, la Luxembourg, am participat la o conferință despre transparența fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, la invitația Curții Europene de Audit. Nici nu m-am întors bine aseară, că am aterizat direct într-o nouă dramă națională: suspendarea a 1,1 miliarde de euro din PNRR pentru România. Parcă universul are un simț al umorului destul de negru, nu-i așa?

PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) este cel mai ambițios proiect european de finanțare comună din istoria UE. A fost conceput pentru ca statele membre să poată să recupereze decalajele economice și sociale după pandemie. La acest mecanism s-a adăugat apoi și costul crizei energetice. Dar instrumentul, în sine, a fost creat cu data limită până în 2026, explică într-un interviu pentru Republica Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană). Acesta spune că România a reușit până acum să obțină „cam 30% din cei 28,5 de miliarde de euro care ne-au fost alocați prin PNRR”. Foto: Tana Foarfă/Facebook

În cadrul acestui proiect, bibliotecarii ar fi trebuit să se angajeze să atingă acel target de 2.500 de cetățeni instruiți. În mediul rural. Sunt comune care nu au atâția cetățeni! Sunt orașe în care nu vin atâția cetățeni la bibliotecă! Iar bibliotecarii ar trebui să facă asta fără nici un buget, adică în salariul deja existent. Foto: Inquam Photos

Proiectul pentru modernizarea și furnizarea de echipamente pentru secțiile de terapie intensivă nou-născuți din România a primit undă verde, iar 80 de milioane de euro, fără TVA, din PNRR vor ajunge la 25 de unități sanitare de nivel 3 din țară, a anunțat luni medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul Marie Curie din Capitală. Foto - Sabin Cîrstoveanu

De ce nu se dezvoltă companiile? Pentru că rămân sufocate și izolate din cauza investițiilor foarte mici în infrastructura rutieră, transporturi, digitalizare, agricultură. Foto: Inquam Photos / Ovidiu Micsik

Întrebarea e următoarea: oare se mai poate da un tun ca in anii ’90? Terminologia națională asupra subiectului s-a mai schimbat de atunci și, dacă am împrumuta jargonul lui Giani din Las Fierbinți, am zice așa: „Putem face o combinație făină în următorii ani? Dar una mare!” Dacă această posibilitate sunt banii din PNRR?

Programele actuale de finanțare de care se bucură România sunt, cel mai probabil, ultimele de care va beneficia. Foto - Inquam Photos

În anii care au urmat evenimentelor din decembrie 1989, pentru aproape toate reformele care s-au înfăptuit în România, erau câțiva vinovați de serviciu: Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială, Uniunea Europeană. Toți politicienii pozau în baieți buni, doar FMI, BM, UE era prezentate pe post de ”Bau-Bau”: nu noi cerem reformele, FMI sau BM sau UE ne obligă. Foto - Inquam Photos

PNRR-ul, cu cei 29 de miliarde de euro ai săi, reprezintă o ocazie uriașă de creștere a PIB-ului potențial și, astfel, o șansă pentru România de a deveni un actor important în proiectul de reconstrucție a Ucrainei. Este o șansă pe care nu o putem rata, mai ales că, cel mai probabil, va fi ultima. (Foto: Inquam Photos/ Ovidiu Dumitru Matiu)