Nu domnilor, eu vă zic acu de bani făcuți repede și garantat, de să se bucure toată lumea, și ăi mai apropiați și ăi mai distanțați (social). (În imagine: Insulă digitală, sectoru 6)

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aprobat recent de Comisia Europeană, prevede, dincolo de direcțiile asumate pentru absorbția celor 29 de miliarde de euro, și un set de reforme fiscale de implementat până la finalul anului 2026. Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Despre reformele din PNRR, planul de 29,18 miliarde euro, bani pe care România își propune să-i atragă, s-a discutat prea puțin. S-a discutat prea puțin la București, însă la Bruxelles aceste lucruri sunt publice.

E o șansă uriașă pentru România, însă vom avea nevoie de un mic miracol ca lucrurile să se întâmple. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

PNRR a intrat într-o nouă fază. Entuziasmul este la cote înalte. Totuși, nu strică să fim ceva mai raționali și să avem în vedere și câteva aspecte care merită toată atenția, având în vedere contextul economiei românești de la acest moment. Foto: presidency.ro

O priză desprinsă din perete, care apare într-o fotografie oficială cu președintele Klaus Iohannis, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și premierul Florin Cîțu, aflați în vizită la Spitalul Universitar, a dat naștere unui val de ironii pe rețelele sociale. Foto: presidency.ro

Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență al României, în valoare de 29,2 miliarde de dolari. Anunțul a fost făcut luni la București de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Florin Cîțu. (Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos)

România urmează să primească prim mecanismul european de cooperare și reziliență 29,2 miliarde de euro - 14,248 de miliarde de euro sub formă de granturi și 14,935 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Noi delegăm atribuțiile, împărțim proiectul în mult prea multe echipe și lăsăm oamenii să scrie ce vor ei și cum vor ei, chiar și cu elemente de plagiat, nu verifică nimeni, punem totul într-un singur document, spunem că este cel mai bun PNRR din toată lumea și-l trimitem la CE, care aprobă toate celelalte planuri fără prea multe clarificări sau nedumeriri. ( Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Cred că PNRR are nevoie de mult mai multe clarificări decât cele solicitate de Comisia Europeană și tare mi-e teamă ca nu cumva să câștige Marcel Ciolacu pariul propus de Cristian Ghinea. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

Jurnalistul Claudiu Pândaru i-a prezentat la Digi24 ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, două dintre proiectele cuprinse în PNRR în sectorul energie pentru producția de hidrogen. Descrise pe 6, respectiv 3 pagini în Powerpoint, proiectele valorează 128 de milioane de euro și au fost întocmite de Hidroelectrica și Nuclearelectrica. (Foto: Captură Digi24)

De exemplu, la subcapitolul legat de căile ferate, Comisia Europeană a găsit diferențe între sumele prevăzute pentru unul și același proiect, așa cum apar în tabele diferite, precum și costuri „anormal de mari” pentru refacerea liniilor Cluj – Bihor și Arad – Timișoara – Caransebeș. (Foto: Robert Ghement / EPA / Profimedia)

„Cum ne-am putea imagina că la un program de țară de 29,2 miliarde de euro nu apar cereri de clarificare?” . Foto: Facebook Cristian Ghinea

Spre știința consiliului și a inițiatorilor muzeului, ar trebui să se afle că această localitate este un spațiu al conviețuirii și nu al conflictelor. Mihai Românul din Florești a reprezentat iobăgimea românească în răscoala din 1437, fiind unul din căpitanii răscoalei conduse de maghiarul Nagy Antal din Buda. (Foto: Szilard Koszticsak/ EPA /Profimedia)

„Noi (ca societate) ne focusăm pe orice altceva: să nu supărăm profesorii, să nu supărăm sindicatele, să nu spunem că o practică e greșită și rescrisă de la 0, să nu spunem că anumite instituții sunt inutile sau învechite – toate „să nu”-urile astea nu au în centru, niciodată, copiii”, spune Gabi Bartic.

Cum va asigura redresarea economică și va crește reziliența un proiect precum construcția metroului din Cluj? ( Foto: Inquam Photos / George Călin)

România ar urma să primească, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, 29,2 miliarde de euro, din care 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi,

Mai devreme de 2050, temperatura va crește cu peste 2 grade Celsius. Ce va însemna asta pentru urmașii noștri? Unii dintre noi vor fi încă aici să vadă, alții nu! Le lăsăm o moștenire grea, pentru care nu au să ne fie recunoscători.

„PNRR are o componentă importantă de împrumuturi, componentă la care multe țări nu au apelat, dar noi am încercat să convingem că avem capacitatea să utilizăm tot banii fără să punem în pericol sustenabilitatea sau stabilitatea fiscală a României”, a afirmat premierul. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Partea de renovări este cred că cea mai avansată în acest moment, vor fi două miliarde de euro pentru îmbunătățirea energetică și protecția antiseismică pentru clădirile din România”, spune Cristian Ghinea.

„Cei care analizează timpul pe care noi spunem că îl alocăm realizării unui proiect de infrastructură în transporturi judecă după cât a durat un astfel de proiect în general în Uniunea Europeană. Lăsând la o parte proasta noastră reputație privind întârzierile în construcția de infrastructură...”, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean. (Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea)

„Planul Național de Redresare și Reziliență este în lucru, în plin proces de consultări cu Comisia Europeană. Nu este un document final, acum, cel pe care realizăm consultările și nu este trimis oficial la Bruxelles. De aceea, toate modificările și observațiile pe care le primim în această perioadă sunt parte a procesului normal de completare și negociere” (Foto: Facebook Cristian Ghinea)

„Planul național al României solicită un buget mai mare cu mult decât cel care ar reveni României și mă aștept ca această prioritizare să presupună, per ansamblul planului, o aducere în limitele bugetului sau aproape de limita bugetului alocat”, a afirmat Adina Vălean, într-un interviu care va fi publicat integral pe Republica la ora 21:00.

Transformare digitală, competitivitate, coeziune socială, sănătate, tranziția verde, politici pentru generațiile viitoare sunt domeniile care vor fi finanțate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care trebuie implementat până în 2026. Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim