Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Dr. Cătălin Popescu: „Factura pentru expunerea exagerată la soare vine cu întârziere, dar vine"

Dr. Catalin Popescu

Soare. Niciun nor. Călduri mari, transpirație, deshidratare. Căldura și razele soarelui ne afectează din ce în ce mai mult. Pielea noastră- practic, învelișul nostru- suferă.

Mi-au apărut pete pe mâna stângă și pe obrazul stâng, adică exact pe acele zone de piele care au fost expuse ani îndelungați la soare prin geamul mașinii atunci când conduceam.

Domnul doctor Cătălin Popescu, medic primar dermato-venerolog, mi-a dat un interviu pe limba noastră, a celor ce nu cunosc medicină, despre cremele de protecție, despre expunerea excesivă la soare și efectele ei și despre foto îmbătrânire.

Da, l-am întrebat și despre vergeturi și celulită.

Odată cu schimbarea climatică, ridicarea temperaturilor sau expunerea la soarele acesta tăios, s-au făcut remarcate cazuri mai dese de cancer al pielii?

Sunt indicii care ne arată că frecvența cancerelor de piele a crescut. Există o creștere îngrijorătoare a frecvenței melanomului malign, care este una dintre cele mai grave boli maligne cutanate care metastazează și te omoară, dar vestea bună e că frecvența aceasta mare a crescut mai cu seamă pe seama melanoamelor extrem de incipiente. Așa încât, deși sunt mai multe cazuri, de-a lungul timpului nu s-a constat o creștere a mortalității din această cauză. Ceea ce înseamnă că depistăm melanoame în stadii precoce și deci mortalitatea prin melanom nu este semnificativ afectată.

E de menționat în legătură cu soarele că două dintre cancerele cutanate mult mai puțin agresive decât melanomul, carcinomul bazocelular și carcinomul spinocelular se corelează cu expunerea cumulativă la soare.

Foto: Unsplash

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că, pe măsură ce înaintezi în viață, probabilitatea să faci un carcinom bazo celular crește. Eu le spun pacienților mei care se sperie când aud „carcinom” fără să mai audă si bazocelular, că acestea nu metastează și nu omoară și își merită într-o foarte mică măsură clasificarea la categoria „cancer”. Dacă am trăi 100 de ani și nu 80, am face cu toții măcar un carcinom bazo celular.

De ce se corelează cu vârsta?

Pentru că cine are mai mulți ani de viață, are mai mulți ani de expunere la soare.

Și celălalt carcinom?

Cel spino celular este ceva mai agresiv, dar și el se leagă de expunerea cumulativă la soare. Cu alte cuvinte, cei care au meserii în aer liber: construcții, agricultură, etc, sunt expuși acestui risc care se materializează însă după 50, 60 de ani. La melanom se întâmplă altfel, el se corelează mai mult cu „arsura solară”. Deci melanoamele sunt mai frecvente la oamenii care au muncă de interior. Care nu sunt văzuți de soare și merg și ei două săptămâni la munte sau la mare și care nu sunt la fel de adaptați ca aceia din costrucții care stau în soare din martie până în octombrie.

Și cel care are muncă de interior trebuie să folosească masiv cremele foto protectoare? Practic 12 ore din 12?

Să nuanțăm, să nu speriem lumea. Sigur, cremele foto protectoare protejează de riscul de cancer de piele, dar după mine ele sunt făcute pentru a evita expuneri la soare care sunt inevitabile, pentru că în vacanță nu vei sta afară doar între 8 și 9 dimineața, sau târziu seara, nu? Și atunci le folosești, altminteri, în viața de zi cu zi, dacă apelezi la metode de protecție adiacente, cum ar fi să eviți să ieși afară în orele periculoase, să stai la umbră, etc, nu este nevoie să utilizezi cremele acestea permanent.

Expunerea excesivă la soare ne crește riscul de cancer de piele, evident. Dar este un factor de risc, ceea ce înseamnă că unii, mai norocoși, vor scăpa, indiferent ce fac. E ca și la fumători. Dacă fumezi îți crește foarte mult riscul de cancer de plămâni. Dar nu toți cei care fumează fac cancer la plămâni. Asta înseamnă „factor de risc”.

În schimb, niciunii dintre noi nu vom scăpa, dacă stăm, excesiv la soare, de fotoîmbătrânirea cutanată.

Am văzut imaginea pe care ați postat-o pe facebook pe tema asta.

Da, este fața unui șofer de camion care are jumătatea stângă a feței, cea care era mereu expusă prin geamul mașinii la soare, mult mai îmbătrânită decât cealaltă jumătate. E o mare diferență între îmbătrânirea cronologică și foto-îmbătrânirea. Cea cronologică începe când te naști, atunci pornește „cronometrul”, cealaltă când expunerea la soare este excesivă.

Și, dacă există sceptici printre noi, să caute să vadă la prietenii sau rudele de la țară, de exemplu, care au 60, 65 de ani, acolo unde aceștia muncesc mult pe câmp și să vadă ce diferență este între fața lor și partea interioară a brațelor, acolo unde nu ajunge soarele. Zona aceea arată cu 10-15 ani mai tânără. Deci foto-îmbătrânirea se poate evita, pe când cealaltă, cea cronologică, nu.

Îmi spunea un prieten dermatolog că specia umană e cu totul specială pentru că exemplarele ei nu se înțeleg nici ele între ele, nici cu exemplarele altor specii și nici cu planeta căreia iată ce îi pot face…

Temperaturile vor tot crește… Până la ce nivel vom putea rezista? Până la 45, 50 de grade? Suntem croiți pentru asta?

Nu, nu suntem, desigur. Unii se adaptează mai ușor, alții mai greu. Temperaturile acestea sunt combătute de către organismul nostru prin transpirație, aceasta fiind o metodă de autorăcire. Dar prin transpirație noi eliminăm și sodiu, așa că indicația e să bem lichide, unele, dacă se poate, mai sărate, cum este ayranul, de exemplu.

Și totuși, ce temperaturi putem suporta?

Cred că 40 de grade putem suporta pe un termen limitat cu efort fizic minimal.

Deci vom ajunge să trăim în interioare.

Da și mă tem să nu se adeverească scenariile astea apocaliptice din literatura sf și din filme. Că „1984” l-am văzut transpus în realitate, „Povestea Slujitoarei” la fel… Și sunt acele scenarii în care pământul este fierbinte, căldurile sunt de nesuportat, nu mai e nimic de mâncare pe această planetă care este deja distrusă. Și, dacă nu facem nimic ca să oprim încălzirea globală, într-un interval mai lung sau mai scurt, acolo vom ajunge… Îmi spunea un prieten dermatolog că specia umană e cu totul specială pentru că exemplarele ei nu se înțeleg nici ele între ele, nici cu exemplarele altor specii și nici cu planeta căreia iată ce îi pot face…

Există o rezistență diferită la soare a celor cu pielea mai închisă la culoare?

Sunt două lucruri distincte: rezistența la soare și la căldură. Cineva care a trăit mai mult timp la temperaturi ridicate e mai adaptat, dar rezistența la temperatura nu ține cont de culoarea pielii. În ceea ce privește expunerea la soare, firește că cei care au pielea mai pigmentată, prin melanina pe care o produc sunt mai protejați de efectul nociv al ultravioletelor.

În cazul bronzării pielii, vorbim despre o reacție de apărare. Noi, în piele, pe lângă keratinocite, acele „cărămizi” care formează pielea, din loc în loc, avem melanocite. Și, când există expunere la ultraviolete, melanocitele produc pigment și îl distribuie keratinocitelor din jur. Și pigmentul ăsta se distribuie deasupra nucleului celulelor, ca un fel de „șapcă” așa, ca să protejeze materialul genetic de mutațiile induse de ultraviolete.

Când ești tânăr, te arzi la soare, te bronzezi repetat, stai excesiv și fiecare din aceste agresiuni se rezolvă cu vindecarea perfectă a pielii. Ți se pare că nu s-a întâmplat nimic. Dar există un grad de uzură care se vede începând de pe la 40 de ani…

Deci pielea albă este mai sensibilă.

Se arde mai ușor, da. La soare se ard și cei cu piele mai închisă la culoare, doar că se ard mai greu, iar roșeața nu este așa de vizibilă, pentru că pigmentul foarte puternic o maschează.

Aș putea să particip și eu la un experiment pentru exemplificarea foto-pigmentării, pentru că pe mâna stângă și pe partea stângă a feței am pete, deci acolo unde soarele m-a „bătut” ani de zile când conduceam mașina, în timp ce pe partea dreaptă, nu e nimic… Aceste pete sunt tot de la soare, nu?

Da, sunt tot de la soare. Și uneori vin pacienții și spun că nu înțeleg de ce au aceste pete, pentru că nu se mai expun la soare de ani de zile. Dar mă uit la vârsta lor și văd că au 56 de ani. Păi 54 de ani s-au tot expus la soare, asta dacă presupunem că 2 ani au stat în cărucior sau mai mult prin casă. Factura pentru expunerea exagerată la soare vine cu întârziere. Când ești tânăr, te arzi la soare, te bronzezi repetat, stai excesiv și fiecare din aceste agresiuni se rezolvă cu vindecarea perfectă a pielii. Ți se pare că nu s-a întâmplat nimic. Dar există un grad de uzură care se vede începând de pe la 40 de ani…

Nici celulita și nici vergeturile nu pot fi prevenite

Ce e important de știut în materie de creme foto protectoare?

Aici sunt de evidențiat două lucruri: gradul de protecție la ultraviolete și textura lor: uleioasă, cremoasă, etc. Cremele foarte grase în sezonul cald nu știu dacă sunt cea mai bună idee, de exemplu. Dar în ceea ce privește gradele de protecție, e de menționat că sunt trei categorii de raze ultraviolete, C- care sunt filtrare de stratul de ozon și care nu ajung la noi, B- sunt cele care ne ard pielea, și A- sunt în cantitate mai mare, intră mai adânc, nu înroșesc pielea, însă sunt responsabile de îmbătrânirea cutanată și de cancerul de piele.

Deci produsele de foto protecție trebuie să ne protejeze și de ultravioletele B, dar și de A. Atenție: SPF-ul reflectă numai protecția la UVB, adică protecția la ultravioletele B. Deci reflectă doar faptul că nu te arzi la soare! Dar nu spune nimic despre UVA. Iar UVA sunt un fel de „silent killer”.

Deci recomandați produsele care protejează și împotriva UVB și împotriva UVA.

Da, și majoritatea produselor bune au ambele grade de protecție. Și mai e ceva. Trebuie date într-o cantitate mare, în strat gros, ceea ce oamenii, în general, nu fac. Dar și cantitatea pe care o dăm noi, chiar așa, „zgârcit” tot e mai bine decât deloc…

Pe social media s-a discutat mult despre celulită și vergeturi zilele astea…

Da, a fost cam nefericită exprimarea pentru că nici una, nici alta nu pot fi prevenite.

Nu?!

Nu. De aceea este aiurea să vorbești despre asta în spațiul public, tocmai pentru că nu e ceva ce poți să previi… Ele nu au nicio legătură cu mersul la sală.

Sigur, la cineva care este supraponderal, celulita poate fi mai vizibilă, dar celulita ține de factori individuali, nu de sport și nici de alimentație.

Și cremele anti celulită au efect?

Ele pot să dea o impresie temporară de îmbunătățire, dar dacă vorbim de cremele anti celulită, mai bine te faci acționar la cei care le produc. Ești mai câștigat…

Deci nu are legătură nici cu alimentația, nici cu sala, nici cu maratonul?!…

Nu. Doar că la persoanele mai corpolente este mai vizibilă. Însă si dacă devine mai puțin corpolentă, nu înseamnă că celulita va dispărea complet.

Articol publicat inițial pe site-ul autoarei, cristinastanciulescu.ro.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult