Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Antreprenorul Dragoș Anastasiu: Am sentimentul că, cu cât vorbim mai mult despre criză, cu atât ea va veni mai repede

Dragoș Anastasiu - In fata ta

Antreprenorul Dragoș Anastasiu, șef al Camerei de Comerț Româno-Germane, este de părere că cu cât se vorbește mai mult în spațiul public despre criza economică, cu atât ea va veni mai repede, dar spune că nu se teme de acest moment.

„Sunt foarte mulți antreprenori care până acum doi-trei ani vorbeau de criză. Noi am avut o criză care a durat un an, 2009-2010. De acolo a fost o normalitate. Unii au înțeles acest lucru, alți tot așteptau să treacă criza. Criza are și o parte bună, mai curață din piață. Nimeni nu își dorește o criză, toata lumea își dorește să crească”, a spus Dragoș Anastasiu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.

Antreprenorul a dat exemplul Germaniei, care manifestă prudență și se pregătește pentru eventualitatea unor momente grele. „Germania are excedent bugetar anual jumătate din PIB-ul României”, subliniază el.

„Nu fac parte dintre cei care spun că vine criza peste noi. Am sentimentul că cu cât vorbim mai mult despre criză, cu atât ea va veni mai repede, toată lumea se aricește, intră în prudență maximă, inclusiv consumul privat”, spune Dragoș Anastasiu.

Întrebat ce gripează economia, Anastasiu a subliniat că este vorba de lipsa de încredere, adăugând că în afară de problemele cronice - infrastructură, sănătate, educație - o mare dificultate cu care se confruntă mediul de afaceri ține de lipsa forței de muncă, fenomen care se adâncește și la care se adaugă și birocrația. 

„Suntem în 2018, când toată lumea vorbește de management prin obiective, noi facem pontaje. E un singur exemplu, dar avem liste întregi de măsuri care ne-ar lăsa să ne concetrăm pe business și nu pe birocrație. Se pot rezolva printr-un dialog constructiv, sincer, real”, crede șeful Camerei de Comerț Româno-Germane.

Emisiunea „În fața ta”, moderată de Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu, poate fi urmărită sâmbăta și duminica, începând de la ora 13.30.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult