
Foto: Profimedia
Germania se apropie vertiginos de alegerile anticipate, așa că ziua adevărului va fi pe 23 februarie. Dacă ne uităm că, și pe plan internațional, sunt vremuri grele, suntem și mai îndreptățiți să ne întrebăm ce vor aduce aceste alegeri și ce noi coaliții vor guverna țara. Ce partid din vechea coaliție va supraviețui și ce măsuri reformatoare va anunța noul cancelar (probabil conservatorul Friedrich Merz)?
Dar mai întâi, este relevant să analizăm ce moștenire a lăsat fosta coaliție semafor cunoscută în primul rând pentru neînțelegerile purtate în văzul lumii și care a fost formată din SPD (social democrați), Verzi și FDP (liberali) și și-a găsit binemeritatul sfârșit o zi după victoria lui Trump în SUA; aparent, picătura care a umplut paharul a fost comportamentul „anti colegial” și contraproductiv al lui Christian Lindner, liderul FPD.
Trei realizări se detașează în mod clar în portofoliul coaliției semafor:
• ajutorul social, rău-famatul Hartz 4 a fost majorat și redenumit Bürgergeld (o chestiune de demnitate);
• așa numita “Energiewende”, în traducere liberă „girul energetic”, deci favorizarea politicilor de energie regenerabilă - Partidul Verzilor a insistat pe accelerarea trecerii la energia verde, în special după februarie 2022, respectiv invazia Rusiei în Ucraina, când Germania și-a pierdut o sursă importantă de combustibil fosil;
• Deutschland Ticket, abonamentul ce permite călătoriile pe întreg teritoriul țării - intraurban - cu toate mijloacele de transport în comun, interurban - doar cu trenurile regionale, până la finelelui 2025 de achiziționat la un preț de 59€.
Legea canabis și cea legată de autodeterminarea de gen vor fi probabil revocate de CDU, care promite o schimbare de 180 grade în politica de la Berlin, dar nu arată încă îndeajuns de multă preocupare pentru probleme stringente ale societății: economia, infrastructura sau chiriile într-o continuă creștere, dar promite impozite mai scăzute pentru super-bogați.
Prioritatea absolută pentru Germania, pe plan intern, este acum economia, deși partide ca CDU și AfD încearcă să distragă atenția de la aceasta prin blamarea migranților pentru toate relele posibile – subiect la care trebuie menționat că pedepsirea (și/sau deportarea) delicvenților este o speță a Ministerului de Interne și nu justifică criminalizarea migranților în general.
Pe plan internațional se conturează alte priorități pentru Germania, existențiale, aș spune - îndeosebi de la convorbirea dintre Trump și Putin, care s-au consultat despre viitorul Ucrainei fără participarea acesteia, dar și a statelor UE. Toate acestea, încununate de discursul vicepreședintelui american JD Vance la Conferința de Securitate de la München, în care acesta a apărat în mod vădit Rusia, care n-ar fi putut submina democrațiile europene (atât în România, cât și în Germania), dacă acestea ar fi cu adevărat puternice.
Discursul a creat stupoare. Atât cancelarul Olaf Scholz, cât și ministrul apărării, Oscar Pistorius, au reacționat dur la afirmațiile vicepreședintelui Vance.
UE s-a trezit dintr-o dată lăsată singură, obligată să se ocupe de propriile chestiuni de securitate. Întrevederea din 17 februarie de la Paris, convocată de Emmanuel Macron, a avut tocmai acest scop: o reorientare în contextul unei SUA tranzacționiste pe care pare că nu se mai poate conta - nici militar, nici ideologic.
La München, JD Vance a discutat doar cu partidul de extremă dreaptă AfD, Elon Musk l-a încurajat public pe Călin Georgescu, iar în cadrul discuțiilor bilaterale dintre delegațiile lui Trump și Putin de la Riad, Rusia a cerut clar să fie revocate prevederile conferinței de la București din 2008, pentru ca Ucraina să nu intre în NATO - nici în viitorul apropiat, nici în cel îndepărtat. O altă cerere a delegației ruse a fost ca România să reintre în sfera de influență a Rusiei - ceea ce SUA a refuzat, momentan.
Este evident că Germania și UE nu mai sunt luate în serios de către Donald Trump, care preferă să discute doar cu reprezentanții extremei drepte, dispuși să își urmărească fără niciun scrupul obiectivele ideologice. În acest context se vorbește despre Curtis Yarvin și influența pe care a avut-o asupra oamenilor ca Elon Musk sau JD Vance.
Ucraina a fost la început surprinsă de aceste evenimente, acum este însă în stare de șoc. După ce Trump l-a numit pe Zelenski un dictator și comediant modest care l-a jucat pe degete pe fostul președinte Joe Biden pentru bani, Donald Trump a adăugat că Ucraina ar fi început războiul.
Întreaga Europă a fost scandalizată de aceste afirmații, calificate drept absurde de către ministra de externe a Germaniei, Annalena Baerbock.
„Este pur şi simplu fals şi periculos să îi refuzi preşedintelui Zelenski legitimitatea sa democratică”, a punctat Scholz.
Dacă Trump și Putin ajung la o înțelegere, s-ar începe cu o încetare a focului și apoi presiuni pentru înlăturarea lui Zelenski, despre care Trump susține că ar avea doar 4% popularitate
Adevărul este că Zelenski poate conta pe sprijinul a cel puțin 57% din populație - este cu siguranță mai puțin popular decât în trecut, însă ține țara unită în vremuri de război, în care nu se pot organiza alegeri ce ar destabiliza și mai mult situația.
Un lucru este clar, apropo de alegeri… noua alianță dintre Trump și Putin nu este acceptabilă pentru UE, iar o Europă unită are nevoie de o Germanie stabilă, nu de una căzută în mâinile partidului AfD și ale lui Elon Musk. Ceea ce se decide duminica aceasta la Berlin va fi decisiv pentru întreaga Uniune.

Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce tupeu pe capul lor!
Am mai văzut în ultima vreme unii în stare să facă apologia nazismului, doar pentru că putincurismul i-a împins până aici și nu mai pot da înapoi.
Mai puneți la socoteală și Turcia; tot o țară musulmană. Și da, și acolo au avut loc atentate. Dacă Turcia e o țară musulmană de ce au avut loc atentate și acolo?
Emigranții pe care îi acuzați vin din țări TOTALITARE. Țări sărace, cu educație zob. Nu au drepturi, sunt abrutizați de un sistem totalitar, de războaie. Sunt ușor de radicalizat.
Știți ceva, dar nu prea. IRA se ocupa ACUM CÂTEVA DECENII cu terorismul dar îndreptat asupra ȚINTELOE MILITARE ȘI POLITICE britanice. UVP, protestanții, sunt cei PRO-UK.
Iar IRA lupta pentru independența TOTALĂ a Irlandei, după o ocupație de două sute de ani care a făcut sute de mii de morți și milioane de emigranți...
Again, sute de ani de ocupație, sute de mii de morți, ceva marxism prin PKK etc.
Turcii sunt seculari, courtesy of Ataturk, religia este, cel puțin în zonele urbanizate, doar un aspect secundar. Aici discutăm despre radicalizarea ARABILOR veniți în Europa.
Plus că o majoritate covârșitoare nu sunt emigranți, ci cetățeni aflați de ani buni acolo, dar radicalizați pe internet. Foarte puțini sunt emigranți.
Atâta doar că nu sunt singuri pe lume.. Mai e și China.. Și e mare..
Cum ar fi ca UE să schimbe și ea macazul și să dea mână cu Xi, atât comercial cât și militar ? Pe unde va mai scoate cămașa Trump, care e deja pe stagflație.. ? Ok, să-și ia jucăriile și oamenii de la Deveselu, Câmpia Turzii și Kogălniceanu, dacă tot a dat la pace cu Putin, iar noi să-i aducem în locul lor pe chinezi..
Poate vom fi protejați mai bine de poftele lui Putin. În plus scăpăm și de taxele protecționiste proclamate de marele negociator.
Iar Trump să rămână doar la afaceri cu Putin, că tot se au ca frații..
China livrează tehnologie de top la prețuri mult mai rezonabile.
Politica nu se face cu lasoul.. Mai bine-și văd de cirezile lor..
Au dat cu oiștea-n gardul Europei (ca-n Texasul de peste gârlă..), în loc să bată la poartă, ca tot omul civilizat..