Make Romania a country again ar fi un bun punct de pornire. Ne e din ce în ce mai greu să recunoaștem România drept o țară, țara noastră. (Foto: Guliver Getty Images)

Polițistul care i-a ajutat pe românii din fața consulatului din Munchen să voteze și le-a vorbit în română la portavoce se numește Martin și s-a născut în județul Brașov. Imaginile filmate în fața consulatului în înfățișează pe Martin lăcrimând atunci când românii din fața consulatului îi mulțumesc și îl aplaudă pentru că a făcut tot posibilul pentru ca ei să poată să își exercite un drept elementar. Cum s-a ajuns acolo? (Foto: Digi24)

Poliția din Munchen a făcut tot posibilul pentru a-i ajuta pe românii care așteptau în fața consulatului să voteze. Polițiștii au delimitat un perimetru, astfel încât să se considere că toți cei care așteaptă sunt pe teritoriul consulatului și să apuce să voteze, au relatat martorii oculari.

Transparența și informația sunt capitale aici. Practici de genul începutului de an școlar cu buchete de flori ori alte ritualuri tipice în societatea românească, reminiscente din comunism, nu sunt cunoscute aici, la fel cum nu se cunoaște nici noțiunea de a da cadouri profesorilor, lucru absolut interzis prin lege, fiind privite drept mită. Vorbesc de un simplu voucher, să spunem la un teatru ori restaurant, nicidecum de cadouri în bani. (Foto: Guliver/Getty Images)

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a afirmat marţi seară că decizii actuale ale guvernului referitoare la impozitarea anumitor sectoare sau la domeniul justiţiei sunt urmărite cu îngrijorare.

Postul național german de televiziune ZDF a publicat de Ziua Națională a României o știre preluată de la Agenția Germană de Presă (Deutsche Presse Agentur) care preciza că „România sărbătorește 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania”.

Antonia Colibășanu: „Din probleme socio-economice se nasc problemele politice, care apoi pot degenera în conflicte armate. Presupun că suntem suficient de maturi, cel puțin în Europa, ca să nu mai ajungem acolo.” (Foto: Guliver Getty Images)

Există un motiv pentru care Europa implodează, Trump a fost ales președinte, Putin zâmbește fericit, iar Xi este încântat. Este eşecul total al liberal-democraților şi al politicii acestora, începută din momentul căderii zidului Berlinului, ratându-se astfel ocazia istorică oferită de prăbuşirea Uniunii Sovietice. (Foto: Guliver Getty Images)

„Aveți bani?” „Da”. „Mergeti la parter în aeroport după colț și vedeți că este un aparat de făcut poze la minut. Faceți o poză după care plătiți o taxa de 18 euro și veniți la mine”. (Foto: Facebook/Alter Markt Dortmund)

„Dincolo de miniștri, trebuie să existe un nivel intermediar al șefilor de agenții, unde să fie un interlocutor permanent, credibil și responsabil, cu care investitorul să poată să vorbească și pe care să se poată baza, indiferent de schimbarea politică”, spune ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Cornel Alin Putan)

Aflat în vizită în Germania, președintele Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă comună împreună cu cancelarul Germaniei Angela Merkel. (Foto: Guliver Getty Images)

Această ruptură cel puțin de moment dintre SUA şi Germania poate fi o uriașă problemă pentru Europa. Cel puțin pe termen scurt și mediu, Europa nu are cum să umple vidul lăsat de o Americă izolaționistă și ezitantă. Slăbirea NATO va crea culoarul favorabil creșterii influenței Rusiei pe bătrânul continent, chiar mai mult decât în ultimii ani. (Foto: Facebook Klaus Iohannis)

„Germanul își întinde puțin din universul interior în piețele de Crăciun, în piețele mari și mici ale orașelor. Dincolo de numărul victimelor, atacul a avut loc într-un centru geometric intim. Momentul pentru atentatori a fost foarte bine ales, s-a creat o stare de profundă neliniște”, spune Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin.

Autorul atacului armat din Munchen era o persoană timidă, tăcută, căreia îi plăceau jocurile video violente. David Ali Sonboly era pasionat de atacatori în masă, iar autoritățile văd „o legătură evidentă” între atacul din Munchen și cel comis de Anders Behring Breivik în urmă cu cinci ani. (Foto Guliver/Getty Images)