Proiectul pilot al venitului de bază universal începe - în sfârșit. Cum va schimba suma de 1200 euro (nemunciți) viața unui om pe durata a 3 ani? Aceasta este chestiunea studiată în intervalul propus. Peste 2 milioane de persoane se înscriseseră pentru a participa, doar 122 au fost selectate. (Foto: Rainer Lesniewski / Alamy / Alamy / Profimedia)

Critica la adresa lui Erdoğan este inexistentă - dimpotrivă, ceea ce transpare este o certă admirație, căci cei doi au destule în comun: începând de la Rize, orașul natal (un criteriu de solidaritate important în Turcia), până la tendințele naționaliste, ca fervenți adepți ai turanismului/panturcismului. (Foto: Adem Altan/ AFP/ Profimedia)

Berlinul, oricum destul de agitat la capitolul manifestații publice, mai are însă un pic de așteptat - și anume 10 zile (duminica de Sânziene), când localurile își vor redeschide terasele pentru clienți: pentru cei vaccinati, cei aflați în posesia unui test negativ, sau cei ce au scăpat cu succes din ghearele virusului. Foto: Getty Images

Evident, lumea se întreabă de ce Parlamentul este dispus să aprobe legi naționale pentru înăsprirea controlului asupra populației, dar nu legi pentru ușurarea vieții cotidiene: aici s-ar integra plafonul legal al chiriilor. În marile orașe aceasta este o gravă problemă: vorbim de chirii exorbitante, nejustificate, deci de speculă imobiliară. (Foto: Federico Gambarini/ AFP/ Profimedia)

Asociația medicilor de terapie intensivă din Germania cere instaurarea unui lockdown dur de două săptămâni, un proces mai rapid de vaccinare și introducerea obligativității testării Covid în școli pentru a opri cel de-al treilea val al pandemiei de coronavirus. (Foto: Profimedia)

Luna februarie este una dificilă pentru Germania. Ziua de 19 februarie este una de doliu național - se împlinește deja 1 an de la atentatul de la Hanau. Tobias R., radical de dreapta, a ucis atunci cu sânge rece 9 persoane, 9 imigranți, ce se aflau într-un shisha bar. După care s-a sinucis. (Foto: Ronald Wittek/ EPA/ Profimedia)

Economia și viața, în general, se află încă într-o stare de "longdown", așa cum este numit lockdownul care a fost prelungit pentru a nu știu câta oară. (Foto: Patrick Hertzog/ AFP/ Profimedia)

O nouă prevedere ce duce automat cu gândul la regulile impuse de Italia în timpul primului lockdown este legată de distanța maximă la care se poate deplasa o persoană de propriul domiciliu. (Foto: Getty Images)

S-a terminat procesul privind atentatul terorist de la Halle, 2019. Atentatorul, Stephan Balliet, un cetățean german în vârstă de 28 de ani, a fost condamnat la închisoare pe viață. (Foto: Pacific Press/ Shutterstock Editorial/ Profimedia)

Și iată că inevitabilul a avut loc… (Foto: Getty Images)

Dacă privesc în urmă și încerc să măsor cu reperele pe care le aveam acum 20 de ani, constat că am ajuns bine. Un bine chinuit, e drept, din perspectiva de astăzi, dar un bine pe care se poate construi, atâta vreme cât România rămâne democratică. Foto: Inquam Photos / George Călin

În timpul lunii octombrie, când a fost declarată aplicarea unui lockdown light pentru luna noiembrie, se spera ca din decembrie lucrurile să revină la o oarecare normalitate... dar iată că suntem la sfârșitul de noiembrie, iar despre normalitate nici nu încape vorbă! (Foto: Odd Andersen AFP /Profimedia)

Austria a recurs deja la scenariul unui lockdown strict, însă Germania a decis să nu urmeze același model. (Foto: Dorina Achelăriței)

Anul 2021 se va dovedi, însă, unul crucial pentru toți, atât pentru Germania, care pare să renunțe, aproape cu regret, la ”fetișul austerității”, după cum declara Carsten Brzeski, economist șef ING Germania, cât și pentru România, care s-a împrumutat inclusiv în perioade de creștere economică, astfel încât acum 30 de lei din 100 vin din credite. Foto Guliver/Getty Images

În data de 22 octombrie, numărul de noi infecții a depășit 11.000, unul dintre noii bolnavi fiind chiar Ministrul Sănătății, Jens Spahn. (Foto: Antonio Pisacreta/ Zuma Press/ Profimedia)

După îndelungi dezbateri (de circa 8 ore), cancelarul Merkel împreună cu cei 16 miniștri ai landurilor germane au ajuns la câteva concluzii în privința măsurilor necesare pentru ținerea în frâu a pandemiei. (Foto: Christophe Gateau/ AFP/ Profimedia)

În anii '90, după exodul celor 1,2 milioane de tineri calificați în Vestul mult mai promițător, însă cu care aveau prea puțin în comun culturalmente, est-germanii s-au regăsit uniți de un sentiment numit "Ostalgie", o nostalgie a ceea ce fusese statul RDG la nivel de comunitate.

Problemele din industria cărnii reapar în atenția publicului - de aceasta dată „însoțite" însă de intervenția forțelor de ordine (800 de agenți) la locul, sau mai bine zis, la locurile faptei. (Foto: Guliver/ Getty Images)

În urmă cu 5 ani de zile a avut loc o serie de evenimente ce a schimbat istoria contemporană a Germaniei: este vorba de criza refugiaților din Siria. (Foto John Macdougall / AFP / Profimedia)

Germania introduce noi reguli în contextul unei crize corona care se încăpățânează să continue, cu un număr de noi cazuri de 1500 pe zi în ultima săptămână. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Finlanda a pus în aplicare acest sistem de subvenționare în varianta de experiment. (Foto: Guliver Getty Images)

Toate persoanele, indiferent de cetățenie, care intră în Germania după ce s-au aflat într-una din zonele de risc trebuie să prezinte un test negativ COVID-19, efectuat cu cel mult 48 de ore înaintea sosirii. (Foto Cover Images / Zuma Press / Profimedia)

Motivul deciziei Ministrului Sănătății Jens Spahn (CDU) este creșterea numărului de contagieri: „Sunt conștient de faptul că este o încălcare a libertății individuale", însă drept act de responsabilitate civică, este imperios necesar. (Foto: Guliver Getty Images)

Este prima dată când un guvern german identifică atât de clar o situație alarmantă. (Foto: Guliver Getty Images)

În momentul de față, numărul de îmbolnăviri de la abatorul Tönnies au ajuns la 1553, cifră îngrijorătoare nu doar pentru landul Vestfalia, ci pentru întreaga Germanie. (Foto: Revierfoto/ AFP /Profimedia)

Și totuși, coproprietarul întreprinderii, Clemens Tönnies, era ferm convins de a fi procedat corect:... (Foto: Guliver Getty Images)

Germania a lansat marți mult așteptata și controversata aplicație Corona: #Corona-Warn-App. (Foto: Kay Nietfeld/ dpa/ AFP/ Profimedia)

Protestele politice pașnice împotriva guvernului socialist - chiar în inima estului, în Leipzig. (Foto APAImages / Shutterstock Editorial / Profimedia)

Procesul de elaborare a durat ceva mai mult decât se prevedea inițial, însă a fost considerat necesar pentru că "pretențiile sunt însemnate”. (Foto: Dwi Anoraganingrum/Geisler-Fotop/ AFP /Profimedia)

Momentul mult așteptat a sosit: în baza evoluției îmbucurătoare a situației Covid-19, Germania trece la următoarea etapă în parcursul post-corona. (Foto Sebastian Kahnert / AFP / Profimedia)

În cadrul relaxării restricțiilor generale anti-corona, Ministrul de Externe german, Heiko Maas, a anunțat săptămâna trecută faptul că, în cazul în care situația actuală continuă să se redreseze la nivel european, din data de 15 iunie se va putea călători liber în spațiul UE. (Foto: Xinhua News/Profimedia)

Azi era reducere la sparanghel la Lidl. Din Germania. 7 lei în loc de 9 lei legătura. (Foto: Julian Stratenschulte/ AFP / Profimedia)

Transportul necorespunzător, condițiile de cazare și de muncă ale lucrătorilor, total neconforme cu normele obligatorii, au avut drept consecință o creștere exponențială a îmbolnăvirilor. (Foto: Ina Fassenbender/ AFP/ Profimedia).

Începând cu săptămâna aceasta landurile Germaniei vor continua relaxarea restricțiilor la nivel regional. Numărul de cazuri COVID-19 este în continuare stabil (170.000), iar infecțiile active însumează 16.500. (Foto Soeren Stache/ AFP / Profimedia)

În cazul în care numărul de îmbolnăviri va înregistra o ulterioară creștere, va fi declanșat un așa-numit „mecanism de urgență” (Foto: Guliver Getty Images)

Ziarul Der Spiegel își intitulează articolul din 4 mai: „Președintele român Iohannis - un agitator laureat al premiului Carol cel Mare" (Foto: presidency.ro)

Protestatarii se împart totuși în două grupe... (Foto: Guliver Getty Images)

Restricțiile legate de contactele sociale rămân în vigoare până la 10 mai, iar măștile de protecție sunt obligatorii în mijloacele de transport în comun și în magazine. Foto Guliver/Getty Images

Din data de 4 mai se așteaptă o ulterioară relaxare a măsurilor restrictive: în aer liber vor fi permise chiar și grupurile de până la 50 de persoane, unele activități industriale își vor reîncepe activitatea (dacă nu au făcut-o deja, ca în cazul Daimler), însă obligația de a purta mască de protecție (în magazine sau mijloace de transport) rămâne valabilă în majoritatea landurilor. (Foto: Mohd Rasfan/ AFP/ Profimedia Images)

Se poate vorbi de o destindere a restricțiilor fără a se periclita stabilitatea actuală? În opinia executivului german, se poate. (Foto: Guliver Getty Images)

Bărbatul a fost găsit decedat pe 11 aprilie, în locuința unde era cazat, iar inițial cauza morții a fost neclară. Ulterior, un test pentru Covid-19 a ieșit pozitiv. Ministerul de Interne din Stuttgart a confirmat informația. Foto Guliver/Getty Images

Grație noilor cifre date publicității de către Institutul Robert Koch în dimineața zilei de astăzi se poate spera o relaxare treptată a restricțiilor. (Foto: Guliver Getty Images)

A apărut o serie de critici în spațiul public, critici care vorbesc de un lobby și de intervenția directă a ambasadorilor României din țările sezoniere pentru a debloca exact și neîntârziat zborurile de excepție, în urma cărora s-a putut „permite” aglomerarea aeroportuară. (Foto Inquam Photos/ Raul Stef)

În sfârșit, un strigăt de ajutor în direcție opusă: dinspre Vest spre Est! (Foto: Raul Ștef/ Inquam Photos)

Conform Președintelui Societății Germane de Imunologie, Thomas Kamradt, se calculează o imunitate de câțiva ani (~2 ani) în urma infectării cu Sars-CoV-2. (Foto: Guliver Getty Images)

Lupta împotriva pandemiei continuă pretutindeni în Vestul Europei, iar marile concerne industriale se întrec în căutarea de soluții. Unul dintre acestea, Bosch, ce deține și un departament de tehnică medicală, a surprins astăzi întreaga Germanie cu o veste mult așteptată: un test rapid pentru COVID-19 - în doar 2 ore se poate constata o infecție, in situ, fără necesitatea vreunui transport, ce costă bani și timp. (Foto: Guliver/ Getty Images)

Este vorba de așa-numita „Kontaktsperre”, opusă temutei „Ausgangssperre”, considerată prea strictă în condițiile actuale... (Foto: Guliver Getty Images)

Germania a autorizat KfW, banca de stat pentru dezvoltare, să dea companiilor împrumuturi de până la 550 miliarde de euro, pentru a amortiza efectele coronavirusului. Foto Guliver/Getty Images

În Germania criza continuă: astăzi, 19 martie, numărul cazurilor de COVID-19 a atins 12.000. (Foto: Guliver Getty Images)

Restaurantele erau încă pline, lumea sfida amenințarea mută ce paralizase nordul, iar mulți spuneau că, în cazul în care niciun antidot nu are efect, vor coborî moaștele Sf. Rosalia, patroana orașului, care îi va izbăvi, așa cum se povestește că s-a întâmplat în vremurile ciumei negre. (Foto: Guliver Getty Images)

Dar Germania are suficienți bani pentru a crește investițiile guvernamentale, chiar și fără a contracta noi împrumuturi, având în vedere excedentele bugetare și comerciale înregistrate, acestea înregistrându-se tocmai în urma politicilor conservatoare adoptate de către guvernul german, politici criticate în prezent. Foto Guliver/Getty Images

O scădere a exporturilor Germaniei a dus la încetinirea creșterii economice, potrivit datelor oficiale. Această ajustare vine pe fondul preocupărilor legate de încetinirea economiei globale, de producerea unui Brexit fără acord și a războiului comercial global. Produsul Intern Brut (PIB) al celei mai puternice economii din Europa a scăzut cu 0,1% față de trimestrul precedent, potrivit Oficiului Federal de Statistică al Germaniei. (Foto: Guliver/Getty Images)

Make Romania a country again ar fi un bun punct de pornire. Ne e din ce în ce mai greu să recunoaștem România drept o țară, țara noastră. (Foto: Guliver Getty Images)

Polițistul care i-a ajutat pe românii din fața consulatului din Munchen să voteze și le-a vorbit în română la portavoce se numește Martin și s-a născut în județul Brașov. Imaginile filmate în fața consulatului în înfățișează pe Martin lăcrimând atunci când românii din fața consulatului îi mulțumesc și îl aplaudă pentru că a făcut tot posibilul pentru ca ei să poată să își exercite un drept elementar. Cum s-a ajuns acolo? (Foto: Digi24)

Poliția din Munchen a făcut tot posibilul pentru a-i ajuta pe românii care așteptau în fața consulatului să voteze. Polițiștii au delimitat un perimetru, astfel încât să se considere că toți cei care așteaptă sunt pe teritoriul consulatului și să apuce să voteze, au relatat martorii oculari.

Transparența și informația sunt capitale aici. Practici de genul începutului de an școlar cu buchete de flori ori alte ritualuri tipice în societatea românească, reminiscente din comunism, nu sunt cunoscute aici, la fel cum nu se cunoaște nici noțiunea de a da cadouri profesorilor, lucru absolut interzis prin lege, fiind privite drept mită. Vorbesc de un simplu voucher, să spunem la un teatru ori restaurant, nicidecum de cadouri în bani. (Foto: Guliver/Getty Images)

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, a afirmat marţi seară că decizii actuale ale guvernului referitoare la impozitarea anumitor sectoare sau la domeniul justiţiei sunt urmărite cu îngrijorare.

Postul național german de televiziune ZDF a publicat de Ziua Națională a României o știre preluată de la Agenția Germană de Presă (Deutsche Presse Agentur) care preciza că „România sărbătorește 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania”.

Antonia Colibășanu: „Din probleme socio-economice se nasc problemele politice, care apoi pot degenera în conflicte armate. Presupun că suntem suficient de maturi, cel puțin în Europa, ca să nu mai ajungem acolo.” (Foto: Guliver Getty Images)

Există un motiv pentru care Europa implodează, Trump a fost ales președinte, Putin zâmbește fericit, iar Xi este încântat. Este eşecul total al liberal-democraților şi al politicii acestora, începută din momentul căderii zidului Berlinului, ratându-se astfel ocazia istorică oferită de prăbuşirea Uniunii Sovietice. (Foto: Guliver Getty Images)

„Aveți bani?” „Da”. „Mergeti la parter în aeroport după colț și vedeți că este un aparat de făcut poze la minut. Faceți o poză după care plătiți o taxa de 18 euro și veniți la mine”. (Foto: Facebook/Alter Markt Dortmund)

„Dincolo de miniștri, trebuie să existe un nivel intermediar al șefilor de agenții, unde să fie un interlocutor permanent, credibil și responsabil, cu care investitorul să poată să vorbească și pe care să se poată baza, indiferent de schimbarea politică”, spune ambasadorul României la Berlin, Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Cornel Alin Putan)

Aflat în vizită în Germania, președintele Klaus Iohannis a ținut o conferință de presă comună împreună cu cancelarul Germaniei Angela Merkel. (Foto: Guliver Getty Images)

Această ruptură cel puțin de moment dintre SUA şi Germania poate fi o uriașă problemă pentru Europa. Cel puțin pe termen scurt și mediu, Europa nu are cum să umple vidul lăsat de o Americă izolaționistă și ezitantă. Slăbirea NATO va crea culoarul favorabil creșterii influenței Rusiei pe bătrânul continent, chiar mai mult decât în ultimii ani. (Foto: Facebook Klaus Iohannis)

„Germanul își întinde puțin din universul interior în piețele de Crăciun, în piețele mari și mici ale orașelor. Dincolo de numărul victimelor, atacul a avut loc într-un centru geometric intim. Momentul pentru atentatori a fost foarte bine ales, s-a creat o stare de profundă neliniște”, spune Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Berlin.

Autorul atacului armat din Munchen era o persoană timidă, tăcută, căreia îi plăceau jocurile video violente. David Ali Sonboly era pasionat de atacatori în masă, iar autoritățile văd „o legătură evidentă” între atacul din Munchen și cel comis de Anders Behring Breivik în urmă cu cinci ani. (Foto Guliver/Getty Images)