
foto: Alex Brandon / AP / Profimedia
A luat una dintre puținele decizii bune din zece ani de mandat.
Nu e demisie de onoare, ci demisie de frica suspendării. A ținut cu dinții de privilegii până în ultima clipă. A demisionat tot pentru privilegii. A pleca prin demisie îl ajută să își păstreze privilegiile de fost președinte. Dacă era suspendat, le pierdea. A făcut un calcul și a plecat.
Degeaba vorbește de onoare și că ne scutește de cheltuielile prevăzute de un referendum. Lui nu i-a păsat niciodată de nimic, în afară de ilustra-i persoană și de consoartă.
Pleacă...
Ce lasă în urmă?!
O țară plină de frământări...
O țară mai divizată că niciodată...
O țară cu educația șvaițer...
O țară cu o clasă politică că o castă care a avut grijă să își voteze doar privilegii...
O țară dusă la disperare cu soarta căreia se joacă un bolnav de narcisism, un mincinos patologic...
El ne-a adus aici pas cu pas...
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dom’ profesor, românii au un proverb care zice așa: “ce ție nu-ți place, altuia nu face”. Drum bun și cale bătută!