Foto: Inquam Photos / George Călin
„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României, voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie”, a spus Klaus Iohannis de la pupitrul de la Cotroceni (pe care l-a folosit, probabil, ultima dată).
Spun despre lideri în funcții publice aflați în această situație, cum a fost cea a lui Klaus Iohannis, că el era deja plecat din poziția ocupată, dar nu știa încă sau nu dorea să înțeleagă asta.
Mai sunt personaje în politică în timp ce vorbim - nu e singurul - care au plecat deja din funcție, dar nu au aflat/ nu știu/ nu vor să accepte sau să înțeleagă.
E bine că a plecat Klaus Iohannis? Poate da, pentru că avea această aură de ilegitimitate la Cotroceni sau de ocupare a locului într-un mod oarecum nemeritat, prin prelungirea mandatului într-un fel artificial.
De asemenea, e de discutat despre vidul de reprezentare a României în relația cu partenerii externi. Au fost câteva întruniri neoficiale la care România nu a fost prezentă.
Putea Klaus Iohannis să facă acest pas cu mult mai devreme? Desigur. Putea să detensioneze atmosfera și să prevadă că se va ajunge aici, foarte aproape de suspendarea de către Parlament.
Din păcate, cei care culeg procente pentru demisia de azi sunt cei din partidele care gravitează în jurul candidatului CG. Însă la această percepție publică au lucrat atât Klaus Iohannis, cât și reprezentanții partidelor proeuropene, care au susținut că președintele nu trebuie să plece, încurajându-l în încăpățânarea sa.
Cine și-ar fi imaginat vreodată că șeful statului iese din scenă în acest fel, la finalul a două mandate, din care primul început pe un val de popularitate greu de egalat, după alegerile din 2014?
Despre minusurile și plusurile șederii sale la Cotroceni e fiecare liber să analizeze.
La plusuri notăm drumul clar al României și discursul formal și informal pro-european, pro-NATO, pro-Ucraina în conflictul cu Rusia.
La minusuri- problemele imense de la structurile din servicii, problemele din Justiție.
Unii (din care fac parte și eu) îi reproșează lipsa totală de comunicare, opacizarea instituției și faptul că în calitatea sa primară de cadru didactic (meseria de bază) nu și-a pus deloc amprenta asupra a tot ce înseamnă sistemul de învățământ românesc.
În 10 ani de mandat, să fi fost în locul domniei sale, aș fi avut grijă să scad abandonul școlar cât mai aproape de zero, în primul rând prin programe de mese calde în zonele vulnerabile, urmate de ore remediale pentru aprofundarea sau recuperarea lecțiilor și realizarea temelor în sala de clasă.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Să-nțelgem (și) de aici că USR nu (mai..) face parte din acest grup.. ?
Apropo de "popularitate greu de egalat", s-a apropiat vreunul de scorul lui Iliescu, când cu FSN-ul.. ?
Cât despre mesele calde, ca antidot la abandonul școlar. Probabil că mai zac aruncate încă pe undeva cornurile alea mucegăite.. Iar laptele s-o fi prins și singur că nu pune botul mai nimeni..
Cât despre bolovani, ar trebui să ne uităm cu mai mare atenție în jurul nostru, că ne putem accidenta..