Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

E bine, domnule Bolojan

Ilie Bolojăn lă tribună

foto: Cristian Cristel / Xinhua News / Profimedia

Ce faceți dumneavoastră e bine. Aveți susținere mare, multă încredere investită în dumneavoastră și rezultatele vă recomandă.

Atitudinea dumneavoastră este intransigentă, transmiteți încredere, ați înțeles bine unde ne aflăm și încercați să răspundeți cât mai ferm și corect la întrebările, din ce în ce mai bune, ale jurnaliștilor.

Și eu și mulți alții vrem să ajutăm pe zonele noastre competență. Și tocmai pentru că avem încredere, ne întrebăm totuși ce e în spatele dumneavoastră și în câte încăperi din întreaga „Casă a Poporului” ați primit cheile pentru a face curățenie.

Ne îngrijorează, de exemplu, faptul că la întrebarea dacă ați numit miniștri în guvern, ați răspuns evaziv, spunând că vă asumați doar numirile făcute de dumneavoastră. Am înțeles, astfel, că jucați cu o echipă formată în mare parte de alții, din care puteți da afară jucători, dar nu puteți stabili cine intră.

Trăim — și trăiți — un paradox în care coexistă, pe de o parte, afirmații sforăitoare și patetice, precum multe dintre cele din programul de guvernare, și, pe de altă parte, mesajul dumneavoastră direct și încruntat cu privire la neregulile pe care le-ați întâlnit și pe care aveți curajul să le spuneți așa cum sunt, ba chiar să le și remediați. Pentru că, până ieri, ceea ce descoperiți dumneavoastră acum, erau deja lucruri cunoscute, dar considerate „neimportante”.

Un alt mare paradox este că trăiți momente în care moștenirea grea vine la pachet cu cei care au creat-o. Inclusiv partidul pe care îl reprezentați acum a avut un rol major în a ne aduce în această situație.

Să repari ceva în timp ce făptuitorii sunt partenerii tăi necesită o mare finețe: de a nu-i leza, deci de a-i convinge că este nevoie de schimbări, dar, în același timp, de a-i convinge că nu mai e cazul să-și „apere” cele vechi, și că este nevoie de o schimbare reală.

Mă întreb, însă, în câte locuri vi se permite acest lucru, până când, ori vi se va lua cheia de la încăpere, ori nu ați primit-o niciodată. Pentru că stilul dumneavoastră consacrat nu este unul „cu mănuși”.

„Casa Poporului” are multe încăperi în care este nevoie de curățenie și unde s-a acumulat mizerie în ultimii 35 de ani. Ideal ar fi să înceapă curățenia în toate. Dar măcar să înceapă. Și, după o primă lună de la învestirea lui Nicușor Dan, în care s-a gândit și s-a acționat doar în cheie politică, a ajuns la dumneavoastră să faceți mutarea următoare. Sau mutările.

Ce se aude, deocamdată, pe surse — că încercați să acoperiți hârtia scrisă de președinte în campania electorală, legată de cele trei litere, măcar pentru o perioadă — merge în direcții precum creșterea taxelor la cărți și spectacole. Sau de a încărca și mai mult antreprenorii cu impozit pe dividende. Lovim tot în zone sensibile, de care avem nevoie ca nație, pe termen lung. Și tot nu rezolvăm deficitul.

Poate găsiți mai întâi surse de alimentare a bugetului acolo unde banul public este abuzat (cum ați început deja cu câteva măsuri), sau acolo unde dările nu se plătesc la timp niciodată (noroc cu amnistiile), sau acolo unde datoriile sau prejudiciile reale nu sunt recuperate niciodată (eventual se prescriu). Sau acolo unde ANAF-ul, în ciuda excesului de date comerciale colectate, niciodată nu știe unde-i evaziunea.

Căci dacă ni se cere tot nouă, bunilor platnici, încă o „strângere de șurub”, înainte ca cei care încalcă legea măcar să aibă emoții de vreun fel, putem vorbi despre multe, însă nicidecum despre „solidaritate”. Și aici problema nu-i că ne supărăm între noi. Până la urmă români suntem toți și o singură țară avem. Problema este falimentarea economiei. Căci procente oricât de mari din zero tot zero înseamnă.

Iar pe lângă „echilibrarea bugetului” pe specific românesc, mai avem o zonă importantă de rezolvat, care ține de realitățile geopolitice ale momentului și despre care n-am prea apucat să vorbim.

Securitatea României este cu siguranță o prioritate. Avem o țintă NATO de 3,5% din PIB alocat apărării până în 2035 (deci încă +1,5% investiții conexe). Apoi mai este și alianța Weimar+ care va necesita și ea ceva eforturi din partea statelor membre UE. Care sunt calculele pe buget? Cum ne vom achita de aceste angajamente necesare?

Mai este și războiul de la granițe în care România, din rațiuni legitime care țin de propria securitate, are interesul să sprijine Ucraina. Contribuție despre care știm că am avut-o și până în prezent. Și pe care probabil o vom continua. Deci ar fi benefic să o și cunoaștem – și cât a fost, și cât va fi.

În orice caz, sperăm că veți reuși să căpătați spațiul și accesul necesar în toate camerele „Casei Poporului”. Și dacă așa va fi, veți face ceea ce știți foarte bine. Dacă, în schimb, vor apărea diverse restricții, cu încăperi unde nu aveți voie să intrați, să nu deranjați, atunci sper că veți găsi soluții pentru a nu ne întoarce la… „atât s-a putut”.

Până atunci, să fim optimiști.

Articol publicat anterior pe blogul autorului

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • mg check icon
    ..sarcasm bunicel combinat cu bășcălie de autobază..
    Încă un articol din ciclul "Prietenii domnului Bolojan"..
    • Like 1
    • @ mg
      Mihai check icon
      Erau de preferat martorii lui Georgescu?
      • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult