Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Echipa Netflix, agresată în România de tăietorii de lemne, în timp ce filma un documentar. „Într-o clipă, eram practic ținuți acolo împotriva voinței noastre”

Documentar Netflix

Foto: Agent Green

Membrii echipei Netflix și activiștii de mediu care îi însoțeau au fost agresați de explotatorii de lemn din Valea Cernei, în timp ce filmau un episod din documentarul „Broken”, ce va fi lansat în SUA la finalul lunii noiembrie. Anunțul a fost făcut de organizația de mediu Agent Green, care luptă pentru compbaterea furtului de lemne din pădurile României.

„Arborii din pădurile seculare din mijlocul parcului naţional Domogled au ajuns o mobilă ieftină pe toată Planeta şi decepţioneazâ consumatorii. «Broken», este serialul Netflix care va fi difuzat în 190 de ţări începând cu 27.11. În episodul despre păduri, echipa Neflix şi Agent Green au fost agresate de tăietorii de lemne. Am scăpat cu bine toţi şi vom scoate adevărul la lumină despre monştrii care se ascund în spatele unei piese de mobilă ieftină”, a relatat organizaţia Agent Green.

Jurnaliștii de investigație americani care au documentat episodul din România l-au contactat pe George Păun, președintele ONG-ului Agent Green.

Acesta i-a condus realizatori prin pădurile care furnizează lemnul pentru fabricile de mobilier. „Când vine vorba despre mobilă ieftină, de proastă calitate, care devastează pădurile şi se vinde pe toată planeta, România este cap de listă în episodul documentarului dedicat acestui subiect”, a declarat activistul român pentru Digi24.

Păun a povestit pentru Digi24 că în mijlocul parcului național Domogled-Valea Cernei a dat peste niște tăietori pe care îi prinsese cu trei luni înainte: tăiau ilegal și erau ajutați de un angajat al ROMSILVA. Atunci, a acuzat activistul, Poliția Locală a încercat să mușamalizeze cazul, iar plângerea lui a fost luată în considerare doar când a ajuns la Inspectoatul General de Poliție și la Garda Forestieră.

„În momentul în care m-au văzut cu echipa, nici n-au stat la vorbe, au tăiat repede un arbore gros peste drum în față, unul în spate și ne-au barat drumul. Într-o clipă, noi eram practic ținuți acolo împotriva voinței noastre”, a relatat incidentul Gabriel Păun.

Acesta a spus că a fost inițial surprins de decizia Netflix de a filma în România. „Am înțeles că au făcut-o pentru că au fost la rândul lor șocați să afle că în România activiștii și pădurarii sunt omorâți în România dacă apără pădurile și scot la lumină ceea ce se întâmplă. Se așteptau să afle astfel de vești în țări precum Congo, Amazon, Indonezia, dar nicidecum în Uniunea Europeană, unde suntem și noi de 13 ani”, a explicat Gabriel Păun.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dar noi am ramas in urma tarilor din Africa, Marocul are déjà tren de mare viteza in timp ce la noi se tinde spre 30 km/h, de autostrazi nici nu mai vorbim, practic noi nu mai avem un stat
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult