Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Eficientizare

Liviu Ornea--

Un domn al cărui nume refuz să-l rostesc a făcut recent o listă cu marii consumatori nesimțiți de resurse din economia românească. Cercetarea, știe oricine. Ea a dus țara în fundătura din care nu se știe cine o mai poate scoate.

E drept că unele institute de cercetare pot fi comasate, e drept că nu toți cercetătorii „livrează la parametrii doriți”, cum și-ar dori cei care cred că cercetarea fundamentală sau aplicată e asemenea unei fabrici de cârnați. Dar nu cunosc vreun sistem de cercetare în lume în care toți cercetătorii sunt la același nivel – nobelizați, de preferință. Probabil că domnul al cărui nume refuz să-l rostesc își dorește, ca și Ceaușescu, să avem numai cercetători peste medie. 

Ca să fie mai clar și pe înțelesul tuturor celor care au trecut prin școală: Ca să apară un Camil Petrescu e nevoie de mulți Cezar Petrescu.

Foarte recent, s-a anunțat că e posibil ca fuziunea nucleară să devină operantă în industrie, chiar în următorii zece ani – un articol lămuritor scrie domnul Victor Bârsan pe Contributors.ro. E o știre care, la noi, a trecut aproape neobservată. Deși se înscrie perfect în contextul de acum: dacă se va putea produce energie prin fuziune nucleară, atunci toate datele războiului energetic și nu numai la care asistăm, tot echilibrul geostrategic se schimbă. Ar trebui să ne intereseze. Pe toți. Și mai ales pe oamenii politici, dintre care face parte și domnul al cărui nume refuz să-l rostesc.

Rezultate de felul acesta sunt rodul a mulți, mulți ani de cercetări care au costat enorm și la care au contribuit mii de anonimi din institute de cercetare care nu aduc foarte mult profit – cu siguranță, mai puțin decât fabricile de cârnați.

Prin anii nouăzeci, când începea să se vorbească la noi despre eficientizare, inclusiv în universități și în cercetare, un coleg sugera să închiriem întreg sediul U.B. din bulevardul Elisabeta unor cazinouri și bănci – soluție radicală și mult profitabilă, și-acum mă-ntreb de ce n-a fost adoptată.

Pe de altă parte, ca să fii sensibil la o știre precum cea despre fuziunea nucleară care poate deveni mai curând decât visam sursă de energie la scară industrială, ca să înțelegi ce înseamnă, trebuie să fi trecut prin școală și altfel decât distrându-te, snobându-ți profesorii, preocupat doar de „dezvoltarea personală”. Trebuie să fi învățat lucrurile acelea grele și inutile, precum biologia, fizica, matematica și chimia, formulele alea inepte care ne tâmpesc copiii și nu-s bune la nimic decât la tocit nervii. 

„Pentru claritatea expunerii, vom evoca, pe scurt, câteva chestiuni din domeniul energeticii nucleare, accesibile unei persoane cu cunoștințe de fizică la nivel liceal”, spune domnul Bârsan în articolul citat. Oare căror, câtor cititori se adresează distinsul domn? Mă îndoiesc că mulți dintre politicienii noștri sau dintre bacalaureații de anul acesta pot înțelege. Ceea ce se întâmplă, evident, pentru că profesorii au normă prea mică, stau prea puțin în școală și sunt plătiți regește. Ca și cercetătorii.

E clar: trebuie tăiat în carne vie.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Gecaba Gecaba check icon
    Articolul e o miscare browniana, scris pe mobil la o betie crunta. Halal matematician.
    • Like 0
  • scriu ici că nea popescu e rău la impostări: de-aia vor tinerii dictatură. doar ea sparge cupola legilor pentru furat. matematicienii sunt degeaba. trăim în lumea forței.
    • Like 0
  • Considerațiile, limitate ca interes, ale dlui Bârsan pe tema fuziunii nucleare sunt mai mult de natură politică iar pâna la primul megawat din fuziune cred că mai avem de așteptat, este o temă recurentă în ultimii 50 de ani, progresele către o instalație industrială sunt sublime dar....
    Despre cercetarea românească nu vreau să comentez, dar hai să vedem cam ce produce Institutul levantului, cel al revoluției, sau liste lungi de institute ale Academiei(peste 50...) protocronistului antisemit Pop...
    Nu vreau nici măcar să amintesc vreo 2-3 cu care am avut tentative de colaborare, fix zero, structuri inutile cu schemă de directori inclusă....
    • Like 2
    • @ Sorin Volk
      Nu stiu cu ce se ocupa Institutul Levantului, ca nu m-a interesat. Poate ne explici dumneata, nenea "ein volk, ein reich, ein fuhrer" ce e cu ei si de ce nu sunt buni.

      Stiu in schimb cu ce se ocupa "Horia Hulubei" si "Simion Stoilow" (daca nu ma insel, Liviu Ornea inca mai activeaza acolo), si stiu ca oamenii aia nu pierd vremea de pomana, dimpotriva.
      • Like 0
    • @ haim_mononucleozovici
      Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului are site public unde aflăm de ex. că are o inițiativă pentru pacea globală, nu i-a reușit încă dar se lucrează, e bine că domnia ta știe de institutul Laser frate și de cel de matematică, dar vezi și restul până la peste 200 de bucăți...(50 doar ale Academiei, chiar nu știu cealaltă academie, a Androneascăi, câte are, știu doar că e și Teodosie academician pe acolo)
      • Like 0
    • @ Sorin Volk
      Nenea "volk-reich-fuhrer", hai sa iti explic mai simplu cum stau lucurile: un individ (C. Nasui) incepe sa insire o lista de oameni pe care el ii crede muti; in lista apar insa cativa cunoscuti cantareti de opera. Eu trag concluzia ca individul nu stie ce spune. Tu tragi concluzia ca lista e posibil sa contina si oameni muti.

      Intorcandu-ne la Institutul Levantului (nu am chef sa ma uit pe site-ul lor, ti-am spus ca nu ma intereseaza de ei), sa inteleg ca ii consideri "rai" fiindca au site ori fiindca au o initiativa "pentru pacea globala"? Poti ori nu sa iti argumentezi scrierea?
      • Like 0
    • @ haim_mononucleozovici
      Eu înțeleg că pe matale te interesează strict ce-l interesează pe matale, adică fix ceva care nu preocupă pe nimeni cu 2 neuroni înseriați, iar pe mine argumente raționale și/sau analiza de performanță a unor entități care sunt mai mult sau mai puțin o continuare a fazei terminale a ceaușismului, dar asta nu înseamnă că mă interesează dialogul cu unul ca tine, care mai bagă și șmecherie de șanț, vezi "Nenea "volk-reich-fuhrer", hai sa iti explic..."
      • Like 0
    • @ Sorin Volk
      Nenea "volk-riech-fuhrer", analiza de performata a institutelor se face periodic. Si nu de ieri. Exista chestii specializate pentru asta, nu tu si idolul tau Nasui (asta ti-o fi fuhrer-ul? chh...).
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult