Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

„Cel mai tânăr pacient avea două ore”. În interiorul Unității de Primiri Urgențe prin care au trecut, de la începutul anului, 58.000 de copii

Elena Petrișor

De aproape 20 de ani, Elena Petrișor face medicină de urgență. Lucra la Spitalul de Urgență Floreasca, în 2002, când a primit o provocare pe care nu s-ar fi gândit vreodată că o să o accepte: să facă medicină de urgență pentru copii. 

Pe atunci, Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu, însemna trei cămăruțe vechi, șase medici, nouă asistente şi şase infirmiere. Erau, își amintește Elena Petrișor, șefa Unității de Primiri Urgențe, foarte înghesuiți, mult prea înghesuiți pentru numărul mare de copii în suferință care ajungeau acolo zilnic.

În timp, lucrurile s-au schimbat în secția care a fost modernizată și zugrăvită într-un albastru deschis, menit să îi liniștească pe micii pacienți. 

UPU a obținut de la Ministerul Sănătății finanțare pentru lucrările de consolidare, de modernizare și de extindere a secției, dar și o finanțare de la Fundația Vodafone România cu ajutorul căreia au fost cumpărate aparatură, echipamente medicale și mobilier. 

„Am primit de la Fundația Vodafone România de la brancarde, care par simple, dar nu sunt, sunt absolut necesare, până la ventilatoare și monitoare. Avem posibilitatea de a monitoriza fiecare pacient în acest moment. E mare lucru. Toate monitoarele departamentului sunt organizate ca o stație centrală, de așa manieră ca șeful gărzii și ceilalți din echipă să poată monitoriza toți pacienții, din tot departamentul, deși suprafața este mare. Avem masa de resuscitare pentru nou născuți, pe care o folosim în fiecare zi. Ne-au trimis patru ventilatoare pentru ventilarea nou născuților începând cu greutate de 1 kilogram. Ne-au trimis echipamente pentru imobilizarea în traumă, tărgi de coloană, tărgi lopată, atele. Au trimis o grămadă de echipamente pe care noi le folosim în urgență: laringoscoape, baloane pentru ventilație mecanică, acum o să primim și un defibrilator”, spune Elena Petrișor.

58.000 de copii tratați de la începutul anului

La începutului lui septembrie 2015, a fost dată în folosință secția proaspăt utilată în cadrul proiectului derulat de Fundația Vodafone România în parteneriat cu Fundația pentru SMURD. De atunci prin UPU de la Grigore Alexandrescu au trecut 75.000 de copii, dintre care 58.000 de la începutul anului.

Cel mai tânăr pacient care a ajuns la UPU a fost un nou născut în vârstă de doar două ore, care suferea de o malformație digestivă și care a fost supus apoi unei intervenții chirurgicale în spital, iar acum este acasă. Cel mai în vârstă? Un bătrân de 93 de ani care a făcut o criză anginoasă în fața spitalului și căruia au trebuit să îi acorde primul ajutor.

În fiecare zi prin Unitatea de Primiri Urgențe, în care lucrează 17 medici și 35 de asistenți medicali, trec peste 200 de copii, iar mulți dintre ei sunt apoi trimiși în celelalte secții din spital. „Unii vin cu urgențe minore, răceli, înțepături de căpușe, colici abdominale, dar există și multe cazuri foarte grave. Să nu uităm că suntem singurul spital de pediatrie din România care avem clinică de arsuri și atunci preluăm copiii arși grav din toată România, care sunt aduși aerian sau terestru. În fiecare zi, unul sau doi copii cu arsuri grave ajung la Grigore Alexandrescu. Și, în plus, preluăm intoxicațiile grave, suntem singurul spital de pediatrie din țară care are secție clinică de Terapie Intensivă-Toxicologie”, spune Elena Petrișor. La Grigore Alexandrescu au fost salvați nou născuții arși în incendiul de la Maternitatea Giulești. Și tot acolo au ajuns opt dintre răniții de la Colectiv. „Toți sunt astăzi în viață”, spune Elena Petrișor.

„E greu de suportat agresivitatea celor care vin din afară și care nu înțeleg că sunt niște coduri de triaj”

Elena Petrișor se simte foarte recunoscătoare pentre cei 14 ani petrecuți la Grigore Alexandrescu. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce am. Cu timpul, ne-am format o familie, avem cu toții un mare drag de copii. Ei te acaparează și dacă crezi că reueșești să te desparți, te înșeli. Deși sunt bolnăviori, găsesc un fel de a te face să fii bucuros, să fii fericit. Au o drăgălășenie a lor și zâmbetul lor valorează mai mult decât orice”, spune medicul.

Însă dacă ar vrea să schimbe ceva ar fi felul în care oamenii înțeleg noțiunea de urgență. „E greu de suportat agresivitatea celor care vin din afară și care nu înțeleg că sunt niște coduri de triaj. Un sugar cu febră 40 este o urgență reală, iar un copil mai mare care tușește de o săptămână poate să aștepte. De ce intră sugarul înainte? Pentru că acel sugar cu 40 poate să intre în convulsii în secunda următoare. Aș vrea să îi facem pe oameni să înțeleagă că lucrăm în regim de urgență prioritizând cazurile. Un copil cu fimoză care este adus la UPU la trei dimineața, cum s-a întâmplat, nu este o urgență”, explică medicul.

Pentru cei din echipa sa are doar două cereri. „Sunt un om pretențios, dar nu cer mult: doar profesionalism și drag de copii. Fără drag de copii, nu poți face meseria asta”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

INDIA LIFE

În loc să ne pierdem timpul comentând destinul Americii (despre morți numai de bine) sau contemplând ficțiuni „indo-pacifice”, ar fi mai bine să începem să construim lumea indo-atlantică. Oceanul Indian, Marea Roșie și Marea Mediterană (cu Marea Neagră în nord) formează un continuum maritim – adică de departe cel mai scurt și mai ieftin coridor comercial care poate lega Asia de Sud (în principal India) și Asia de Sud-Est, de Europa. foto Profimedia

Citește mai mult

Psihologii trag un semnal de alarmă cu privire la proiectul de redefinire a profesiei lor: „Dacă un șofer lucrează într-un sat unde oamenii nu au bani, statul i-ar spune că el nu a condus niciun kilometru în acel an, deși a salvat vieți în fiecare zi!”

În prag de sărbători, pe sub radarul opiniei publice, a fost depusă în Parlament o propunere legislativă (B708/2025) care promite să „organizeze” profesia de psiholog. În realitate, analiza documentelor și vocile experților din domeniu conturează un scenariu alarmant: un amestec de birocrație sufocantă, bariere financiare absurde și o centralizare a puterii care transformă Colegiul Psihologilor într-un „stat în stat”. sursa foto: Profimedia

Citește mai mult

sursa foto: Profimedia

Discuția despre legalizarea prostituției în România revine periodic, dar de fiecare dată ne împotmolim în aceleași prejudecăți. Ne place să moralizăm, să arătăm cu degetul, să ne prefacem că fenomenul nu există chiar dacă el este super-prezent și la vedere. Și în ciuda faptului că nu vorbim de ea, și că nu o legalizăm, România este, de vreo 30 de ani, în topul țărilor din UE care exportă lucrători sexuali.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon străzi in Bucuresti - iarnă 2026

„Poliția rutieră e ca și cum nu ar exista în România, nu are cine să aplice legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2.” (Circulație în condiții de iarnă în București, ianuarie 2026/ Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult