Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

„Cel mai tânăr pacient avea două ore”. În interiorul Unității de Primiri Urgențe prin care au trecut, de la începutul anului, 58.000 de copii

Elena Petrișor

De aproape 20 de ani, Elena Petrișor face medicină de urgență. Lucra la Spitalul de Urgență Floreasca, în 2002, când a primit o provocare pe care nu s-ar fi gândit vreodată că o să o accepte: să facă medicină de urgență pentru copii. 

Pe atunci, Unitatea de Primiri Urgențe de la Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu, însemna trei cămăruțe vechi, șase medici, nouă asistente şi şase infirmiere. Erau, își amintește Elena Petrișor, șefa Unității de Primiri Urgențe, foarte înghesuiți, mult prea înghesuiți pentru numărul mare de copii în suferință care ajungeau acolo zilnic.

În timp, lucrurile s-au schimbat în secția care a fost modernizată și zugrăvită într-un albastru deschis, menit să îi liniștească pe micii pacienți. 

UPU a obținut de la Ministerul Sănătății finanțare pentru lucrările de consolidare, de modernizare și de extindere a secției, dar și o finanțare de la Fundația Vodafone România cu ajutorul căreia au fost cumpărate aparatură, echipamente medicale și mobilier. 

„Am primit de la Fundația Vodafone România de la brancarde, care par simple, dar nu sunt, sunt absolut necesare, până la ventilatoare și monitoare. Avem posibilitatea de a monitoriza fiecare pacient în acest moment. E mare lucru. Toate monitoarele departamentului sunt organizate ca o stație centrală, de așa manieră ca șeful gărzii și ceilalți din echipă să poată monitoriza toți pacienții, din tot departamentul, deși suprafața este mare. Avem masa de resuscitare pentru nou născuți, pe care o folosim în fiecare zi. Ne-au trimis patru ventilatoare pentru ventilarea nou născuților începând cu greutate de 1 kilogram. Ne-au trimis echipamente pentru imobilizarea în traumă, tărgi de coloană, tărgi lopată, atele. Au trimis o grămadă de echipamente pe care noi le folosim în urgență: laringoscoape, baloane pentru ventilație mecanică, acum o să primim și un defibrilator”, spune Elena Petrișor.

58.000 de copii tratați de la începutul anului

La începutului lui septembrie 2015, a fost dată în folosință secția proaspăt utilată în cadrul proiectului derulat de Fundația Vodafone România în parteneriat cu Fundația pentru SMURD. De atunci prin UPU de la Grigore Alexandrescu au trecut 75.000 de copii, dintre care 58.000 de la începutul anului.

Cel mai tânăr pacient care a ajuns la UPU a fost un nou născut în vârstă de doar două ore, care suferea de o malformație digestivă și care a fost supus apoi unei intervenții chirurgicale în spital, iar acum este acasă. Cel mai în vârstă? Un bătrân de 93 de ani care a făcut o criză anginoasă în fața spitalului și căruia au trebuit să îi acorde primul ajutor.

În fiecare zi prin Unitatea de Primiri Urgențe, în care lucrează 17 medici și 35 de asistenți medicali, trec peste 200 de copii, iar mulți dintre ei sunt apoi trimiși în celelalte secții din spital. „Unii vin cu urgențe minore, răceli, înțepături de căpușe, colici abdominale, dar există și multe cazuri foarte grave. Să nu uităm că suntem singurul spital de pediatrie din România care avem clinică de arsuri și atunci preluăm copiii arși grav din toată România, care sunt aduși aerian sau terestru. În fiecare zi, unul sau doi copii cu arsuri grave ajung la Grigore Alexandrescu. Și, în plus, preluăm intoxicațiile grave, suntem singurul spital de pediatrie din țară care are secție clinică de Terapie Intensivă-Toxicologie”, spune Elena Petrișor. La Grigore Alexandrescu au fost salvați nou născuții arși în incendiul de la Maternitatea Giulești. Și tot acolo au ajuns opt dintre răniții de la Colectiv. „Toți sunt astăzi în viață”, spune Elena Petrișor.

„E greu de suportat agresivitatea celor care vin din afară și care nu înțeleg că sunt niște coduri de triaj”

Elena Petrișor se simte foarte recunoscătoare pentre cei 14 ani petrecuți la Grigore Alexandrescu. „Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce am. Cu timpul, ne-am format o familie, avem cu toții un mare drag de copii. Ei te acaparează și dacă crezi că reueșești să te desparți, te înșeli. Deși sunt bolnăviori, găsesc un fel de a te face să fii bucuros, să fii fericit. Au o drăgălășenie a lor și zâmbetul lor valorează mai mult decât orice”, spune medicul.

Însă dacă ar vrea să schimbe ceva ar fi felul în care oamenii înțeleg noțiunea de urgență. „E greu de suportat agresivitatea celor care vin din afară și care nu înțeleg că sunt niște coduri de triaj. Un sugar cu febră 40 este o urgență reală, iar un copil mai mare care tușește de o săptămână poate să aștepte. De ce intră sugarul înainte? Pentru că acel sugar cu 40 poate să intre în convulsii în secunda următoare. Aș vrea să îi facem pe oameni să înțeleagă că lucrăm în regim de urgență prioritizând cazurile. Un copil cu fimoză care este adus la UPU la trei dimineața, cum s-a întâmplat, nu este o urgență”, explică medicul.

Pentru cei din echipa sa are doar două cereri. „Sunt un om pretențios, dar nu cer mult: doar profesionalism și drag de copii. Fără drag de copii, nu poți face meseria asta”. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult