Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Este tulpina SARS-CoV-2 sud-africană B.1.351 (501Y.V2) prezentă deja în România?

Austria - schi

Foto: Alex Halada / AFP / Profimedia

Într-o lume puternic interconectată orice virus este mereu la doar la 6 pași distanță de oricare dintre noi. Iată cum realitatea din ultimele săptămâni ilustrează această lege a naturii noastre sociale.

În decembrie 2020 suspectam, pe baza știrilor internaționale, că circulația tulpinii britanice B.1.1.7 (501Y.V1) a început deja în Romania și am confirmat răspândirea sa comunitară în ianuarie 2021. Acum întrebarea este doar când tulpina britanică va deveni dominantă și în România, probabil în martie cel târziu aprilie.

Nu ne-am îngrijorat așa de tare de tulpina britanică, pentru că am aflat că desi este cu până la 70% mai infecțioasă decât varianta curentă (D614G), varianta britanică răspunde bine la vaccin și nu agravează boala. Am auzit noi că există o variantă la fel de infecțioasă și mai periculoasă care nu răspunde bine la vaccin, dar era în Africa de Sud.

Iată acum 3 știri care împreună produc o suspiciune foarte plauzibila că și tulpina sud-africana B.1.351 (501Y.V2) a început deja să circule în România în această lună și că întrebarea nu mai este dacă, ci când o vom identifica (evident tot în transmisie comunitară având în vedere cât de puțin testăm și secvențiem).

(clic pe imagine, pentru a vedea la dimensiune mai mare)

Astfel în 28 decembrie 2020 aflam că, în ciuda solicitărilor făcute de Germania, Austria a decis să își deschidă resorturile de schi în condiții sporite de siguranță și carantină parțială, lucru care a atras turiști din toate colturile lumii, la fel ca la începutul anului 2020.

O lună mai târziu, în 30 ianuarie 2021, aflam că 96 turiști străini din regiunea Tirol, Austria, între care, englezi, danezi, suedezi, germani, australieni, irlandezi, polonezi și români au fost verificați și amendați, pentru că nu au respectat regulile impuse de starea de lockdown parțial din regiune.

O săptămână mai târziu aflam că cel mai mare focar de tulpină africană din Europa este acum în regiunea Tirol, unde s-au confirmat deja 165 de cazuri și mai sunt încă 112 suspecte. În ciuda acestui focar, autoritățile din Austria doresc să sporească gradul de relaxare, ceea îi ce irită major pe vecinii săi germani.

Având în vedere ponderea mare a tulpinii sud-africane B1351 în Tirol, cât și prezența unui număr mare de români în perioada de vacanță în Austria, probabilitatea ca o mică parte dintre aceștia să se fi infectat este mare. Există evident și șansa ca nici unul dintre românii care s-au întors din Austria în ianuarie să nu fie infectat, însă, din păcate, este mai plauzibil că în luna martie vom confirma tulpina africană și în România, unde avem restricții mult mai lejere decât în Austria.

Subliniez că prezența tulpinii sud-africane în România este doar o speculație teroretică în acest stadiu, dar la fel era și prezența tulpinii britanice în decembrie. Este o speculație care merită verificată și în practică, pentru că și amenințarea este mai mare decât în cazul celei britanice.

Iată deci că pandemia de COVID-19 se mișcă mai repede și mai inteligent decât o fac guvernele naționale din Europa, iar pe măsură ce războiul și costurile sale umane și materiale escladează, ne dăm seama că regula de aur a combaterii pandemiei aplicată în Asia și Australia/Noua Zeelandă este inviolabilă:

Dacă măsurile luate nu sunt exagerate, înseamnă că sunt insuficiente.

Până la astfel de măsuri exagerate, noi trebuie să ajungem la cele minimale și să găsim o cale să mărim numărul de teste. Pentru comparație, rata de testare în Austria este de peste 8,000 de teste la 100.000 de locuitori, în vreme ce la noi este de 10 ori mai mică, puțin peste 800 de teste la 100.000 de locuitori.

Surse: euronews (aici și aici), reuters, theguardian

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Tot respectul, Dl. Dr. Jurma, pentru efortul pe care il faceti in fiecare zi! Sunt convins ca decidentii politici va asculta si iau masuri pe baza previziunilor dumneavoastra (chiar daca nu asa cum ne-am dori cu totii) si, dupa cum vedem, rezultatele se vad.
    • Like 0
  • Articolul are multe inexactitati. Skiatul este posibil in Austria DOAR pt localnici, din simple motiv ca toate hotel urile si pensiunile sunt inchise pana la cel Putin 1 martie. La fel si restaurantele. Nu exista turisti straini la ski in Austria. Tirolul este acum inchis- cei aflati acolo pot iesi doar cu test negativ. Nimeni nu intra
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult