Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Elevi care se înjură pe aplicație și atacă profesori în clasă. Am plecat naivă spre o ședința despre evaluarea națională și am ajuns să îmi descarc o aplicație de înjurături

Femeie îngrijorată

Foto: Profimedia Images

- Mama, eu nu am înjurat-o pe doamna de fizică, eu doar i-am spus că nu mi se pare corect că ne-a dat dat tuturor nota 3 la lucrarea neanunțată, doar pentru că a fost gălăgie și nu și-a putut ține ora.

- Să înțeleg că tu „doar” te-ai plâns, dar aveți colegi care înjură profesorii?

- Hai, mama, chiar trebuie să îți spun eu asta?

- Și, cum se înjură o profesoară?

- Păi, știi tu, băga-mi-aș … în tine și du-te-n … mă-tii de proastă.

Pe hârtie suntem premianți: școală cu tradiție, oraș transilvănean civilizat, cu calitatea vieții ridicată. Statistic vorbind.

Ședința a fost puțin despre notele de la evaluarea națională și mult despre lipsa disciplinei din clasă. Am aflat că la muzică profesoara este supusă unor gesturi obscene, cu tentă sexuală, că sunt materii la care se aruncă cu obiecte după profesori sau că anii trecuți aceeași profesoară de fizică a fost încuiată pentru o oră într-un spațiu strâmt, rezultat din modificarea clasei cu pereți din rigips. Adică a fost sechestrată și lipsită de libertate spun eu. Eeei, exagerezi, nu crezi?

Unul din profesorii prezenți la ședință ne-a întrebat dacă știm cum se înjură copiii noștri, cu tineri din toată țara. Cum? Pe aplicație, pe ce lume trăim? Am căutat aplicația și nu prea știu cum să scriu despre ea, fără să îi cresc numărul de descărcări: 55.000+. Părinte demodat ce sunt, înainte să instalez aplicația, citesc review-uri. (Am păstrat greșelile din original, dar am cenzurat, desigur, obscenitățile.)

Cinci stele

  • Cea mai bună aplicație pentru a învăța cuvinte noi, perfectă pentru copii mici, de asemenea! I-am pus-o la dispoziție fiului meu și s-a întors cu o grămadă de cuvinte noi, o iubesc.
  • E minunată. I-am lăsat pe copiii mei să învețe limba cu care am crescut și, uităte la ei! Au spus te iubesc exact așa cum spuneam și noi: Cuvinte ireproductibile. Recomand cu căldură.
  • Foarte bună, o iubesc. Cuvinte ireproductibile este foarte bună pentru personalitate.

Două stele

  • Sunt vechi toate, cred că ar trebui să vă învăț cum să înjurați ca în dobrogea, sunteți abea la lvl 1.

Răspunsul creatorului aplicației:

Îmi pare rău că nu ți-a plăcut aplicația de ai dat doar două stele. Poți chiar tu să contribui cu un conținut mai de calitate. Îți recomand să încerci și secțiunile de topuri unde poți găsi înjurăturile cele mai votate.

După ce mi-am făcut temele, am instalat aplicația. În afară de topuri, conține înjurături împărțite pe categorii, între câteva sute și 30.000 la fiecare.

Unde este limita între înjurătura care te răcorește atunci când stai în trafic și cea care legitimează violența și abuzul asupra altor persoane? Cum pot copiii noștri să înțeleagă granița: de una râdem, de alta, în aparență nu atât de diferită, ne oripilăm și nu râdem cu niciun preț?

Nu mă așteptam să citesc poezie parfumată și nu sunt vreo pudică. Dar am citit și altceva: pentru mine această aplicație se traduce prin altă categorisire. Deși nespecificate, eu am identificat următoarele tipuri de glume:

  • Despre viol: pe mama, pe sora, în mod repetat, în grup. Cu bonus: ce vă mai place…
  • Despre violență fizică împotriva femeilor;
  • Despre violență fizică împotriva copiilor;
  • Despre pedofilie: copii abuzați sexual;
  • Despre umilire: mame, tați, frați, surori, strămoși;
  • Despre body shaming, mai ales la fete: ești grasă, urâtă, păroasă, nu meriți nici să fii violată în grup;
  • Despre perversiuni sexuale;
  • Despre pedepsirea fizică a celor cu alte orientări sexuale;
  • Despre persoane cu dizabilități;
  • Despre batjocorirea valorilor morale: familie, religie, strămoși, sărbători.

Consider că înjurăturile și bancurile cu tentă sexuală fac parte din bagajul cultural al unui popor, iar noi, românii, avem un simț dezvoltat al umorului. Înjurăturile nemțești sau cele englezești nu vor avea niciodată fantezia și savoarea celor românești sau italiene. Sintagma “înjuri ca un birjar” are o componentă de vulgaritate, fără îndoială, dar și una de fantezie, de colorit local. Dar unde este limita între înjurătura care te răcorește atunci când stai în trafic și un nesimțit ți-o ia înainte și cea care legitimează violența și abuzul asupra altor persoane? Cum pot copiii noștri să înțeleagă granița: de una râdem, de alta, în aparență nu atât de diferită, ne oripilăm și nu râdem cu niciun preț?

Cum le explicăm copiilor cât de scurte sunt verigile acestui lanț? Sau credem cumva că suntem în alt film, în cel bun, în care dacă acasă nu se înjură, copiii sunt imuni? Naivi ne scrie pe frunte.

Așadar, elevii noștri bifează cu succes:

- Ne distrăm și ne înjurăm între noi la școală, pe aplicație - că fac toți, nu?

- Înjurăm profesori - eh, mai scapă câte una.

- Facem gesturi obscene - e chiar așa mare chestie?

- Atacăm profesori - aici ce scuze mai găsim?

Cum le explicăm copiilor cât de scurte sunt verigile acestui lanț? Sau credem cumva că suntem în alt film, în cel bun, în care dacă acasă nu se înjură, copiii sunt imuni? Naivi ne scrie pe frunte.

Urmăresc pe rețelele de socializare un actor din nordul țării, care spune bancuri, multe din ele sexuale. Râd cu lacrimi, uneori preiau câte o glumă și o transform într-un microtext pentru Ficțiuni Reale, grupul de flash fiction inițiat de Florin Piersic Junior. Dar atunci când am simțit că unele bancuri se îndreaptă spre a bagateliza violul sau violența împotriva femeilor, l-am abordat privat și l-am atenționat. A reacționat elegant, mulțumind pentru observație și îndepărtând pe loc gluma în cauză. Cum învățăm tinerii să înțeleagă diferența?

Râdem, glumim, dar cu copiii noștri cum facem?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Totul vine din educație. Totul are rădăcini acolo, iar educația românească vine din comunism. În afară de violențe și înjurături, educația românească produce și adevărate... halucinații colective, cum a fost cea de la simularea probei de bacalaureat. Iată și tărășenia cu pricina: https://pedagogicamagazin.blogspot.com/2023/04/harap-alb-incipitul-si-halucinatia.html
    • Like 1
    • @ Valentin
      Nu "totul vine din comunism". Daca, "in comunism" vorbeai pe strada, in mijloacele de transport public, asa cum vorbesc tinerii de azi, fete si baieti deopotriva, riscai sa-ti iei chiar si , cel putin, o palma peste cap. Nu mai spun de scoala, daca faceai tot ce s-a enumerat in articol. Nota la purtare mica putea atrage repetentia, iar in liceu exmatricularea. Liceul nu era si nici nu cred ca este obligatoriu. Repetenti si corigenti erau pe capete toti cretinii ce populau scolile. In cazuri mai grave ajungeai la scoala de corectie. Manelizarea este de vina. Intreaga societate romaneasca si nu numai s-a manelizat. De la cel mai inalt nivel pana jos la "talpa tarii". Media a avut un rol covarsitor, prin toate emisiunile promovate, la degradarea societatii, la raspandirea lenei, hotiei, a proastei calitati. Toti oamenii de calitate, in ultimii, aproape, 34 de, ani au fost denigrati si indepartati. Televiziunile sunt infestate cu mizerii, de la realizatori la invitati. Eu nu cunosc, in domeniul entertenement-lui, ( sper sa fie corect) macar un realizator care sa merite a fi urmarit. In ceea ce-i priveste pe stiristi, comentatori si reporteri este vai mama noastra, nu a lor, cu exceptia, poate, a , hai sa dam o cifra, 5. Asta pe tot ce inseamna mass media si celelalte. Iar "drepturile copilului, omului" sunt exagerate si nelalocul lor. Nu mai intru in explicatii. Cine are pe cine intreba sa o faca. Concluzia este ca societatea romaneasca este o rusine, iar cei ce ne conduc sunt doar niste scursori ai acestei societati. Suntem, in cea mai mare parte, niste maimutoi ce imita tot ce vad in filmele, americane in special, de serie d sau mei jos.
      • Like 2
    • @ Zugravu Mircea
      Valentin check icon
      Comunismul a fost un cancer, și ca orice cancer a evoluat ascuns și lent. Ceea ce vedem acum e ultima fază a bolii. Sunt metastazele. Educația comunistă a reușit să funcționeze pentru că era adaptată unei societăți închise. Din păcate principiile anilor 70-80 sunt încă active. Avem o educație piramidală, impusă, într-o societate capitalistă. Singura soluție pentru ca educația să funcționeze ar fi să ne întoarcem în comunism, pentru că o educație cu principii sovietice nu poate funcționa într-o economie de piață.

      Tot o educație capitalistă și europeană a fost cea implementată de marele dascăl Spiru Haret. Acesta a racordat educația unui concert european. A făcut-o cu măiestrie și geniu; nu e de mirare că un crater de pe Lună îi poartă numele. Tot ce a reușit Haret au distrus comuniștii. Au distrus treptat. E adevărat că exista limbaj articulat prin anii 80, dar asta nu s-a datorat învățământului implementat de comuniști, ci a unor rămășițe care s-au transmis prin generații, dar care astăzi sunt stinse.

      Dovadă că acest cancer imaginat de mintea bolnavă a unui director de penitenciar - sovieticul Anton Makarenko - a decăzut treptat până la anomaliile pe care le avem acum.
      Singura soluție nu este întoarcerea la principiile halucinante ale lui Makarenko, ci drumul pe care ni l-a arătat Spiru Haret: conectarea la educația eropeană. Se vede că nu suntem conectați la celelalte sisteme europene comparând pur și simplu programele și metodicile altor țări. Trebuie să ne alinimem Europei, așa cum a făcut-o marele pedagog român.
      • Like 3
    • @ Valentin
      Ai si nu ai dreptate. Comunismul a fost rau. A inversat valorile din societate, incarcerand si omorand elitele politice si intelectuale si a pus la conducerea societatii (pana la nivel de firme nationalizate) oameni needucati si fara scrupule. Acesti oameni au condus (firmele sau tara, in functie de nivel) dupa sarcinile de partid, dar considerand firmele ca pe gospodaria proprie...
      Totusi, in plin comunism, a fost o perioada intre anii '60-'75 invatamantul s-a imbunatatit (unii spun ca ministrul Mircea Malita a fost "de vina"). Daca materiile tineau seama de ideologia comunista (istoria, literatura etc) disciplina era diferita de ce se intampla azi si nu prin masuri politienesti (militzienesti?). Am avut si momente de libertate (puteam parasi scoala in pauze sa ne cumparam mancare "din oras", de ex.), dar am avut si momente de control excesiv si absurd (parul baietilor de max. 3 cm, fusta fetelor sub genunchi - in perioada in care era in voga moda mini, si "musai ciorapi patenti", se intra in scoala doar cu carnetul de elev etc).
      In toata perioada de 12 ani de scoala nu am avut profesori care sa aplice bataia ca masura de coercitie. Unii profesori au fost foarte slabi, dar multi consider ca mi-au influentat viata in bine - profesori exemplari. Profesorii insa erau respectati, indiferent de valoarea lor (reala sau pe care le-o vedeam noi).
      Tot ce am scris pana acum este pentru a sustine ideea ca relele scolii de acuma nu vin neaparat din comunism, cel putin nu direct (exceptii poate masurile lui Ceausescu ca profesorii trebuie sa treaca copii scoala indiferent de rezultate). Nici nu se copia pe cat de multe glume erau cu acest subiect si nici meditatiile nu erau asa de "obisnuite".
      PS. Este posibil sa nu am dreptate intru totul, deoarece eu am cunoscut doar scoli care acum sunt considerate "de elita" - nu am cunoscut scolile din comunism in general.
      • Like 1
    • @ Mircea Ghitulescu
      Valentin check icon
      Știu, vorbiți de perioada deschiderii din 68 și de profesori exemplari ca George Văideanu, primul avocat al unui învățământ transdisciplinar. Văideanu a fost și corespondent la UNESCO pe probleme de educție.

      N-a fost însă privit cu ochi buni. Principiile sale se regăsesc în educațiile nordice (finlandeză și suedeză). Această fereastră a fost închisă brutal în anii 80, când Institutul de Cercetări în Pedagogie a fost considerat incomod și a fost eliminat. Din 80 până în 90 sistemul educațional s-a depreciat în ritm alert.

      N-am formulat corect termenul de deschidere. Aș spune mai degrabă o crăpare a geamului, care a lăsat să intre un pic de aer. N-a însănătoșit sistemul, pentru că principiile comuniste - cel de POLITEHNIZARE (în rusă, politehnizația) și cel de POLICALIFICARE s-au păstrat

      Le puteți găsi în legea educație din 21.12.1978. Ele sunt neschimbate și astăzi.

      Aceste principii au împiedicat orice tentativă de transdisciplinaritate. Puțini ști că am fost pionieri în domeniul transdisciplinarității, că multe sisteme de educație normale au la bază cărămizi puse de George Văideanu, Ștefan Odobleja sau Basarab Nicolescu. Noi nu le-am preluat nici acum.

      Meditațiile și copiatul sunt necunoscute în sistemele occidentale deoarece materia este atât de simplă încât n-ai nevoie de medtator. La noi, materia este vocațională.
      Cu alte cuvinte, în afară nu se face MATEMATICĂ, ci EDUCAȚIE MATEMATICĂ, adică o formă uzuală și simplificată a matematicii. Această formă are și rolul de a detecta copii talentați la matematică. Ei vor urma un modul separat, un fel de matematică avansați, unde vor face ceea ce la noi se face obligatoriu și încolonat (logaritmi, exerciții cu matrice etc.) Nici repetenția nu este cunoscută, deși este prezentă sub altă formă. Nucleul educațional de bază, de cultură generală, nu poate fi repetat pentru că este extrem de simplu. Modulele însă pot fi repetate, și sunt repetate de câte ori e nevoie. Cu alte cuvinte vei trece fără probleme prin educația matematică - că e cultură generală -, dar te poți împotmoli la logaritmi și alte delicatese matematice. Îi repeți sau renunți, că se poate trăi și fără logaritmi.

      Motivul pentru care noi predăm totul pe avansat este cel al principiului POLICALIFICĂRII. Regimul comunist era centralizat și servea unei economii planificate. Partidul avea nevoie să transforme repede fizicieni în filologi, filologi în maeștrii patiseri, maeștrii patiseri în neurochirurgi etc. Nu existau mofturi burgheze ca abilități, preferințe etc. Totul era normat și trebuia prestat ca la armată.
      Din păcate, acest sistem a intrat deja în colaps, și asistăm la o fază urâtă, terminală a sa. Cred că generația de acum - cea de 12-14 - va fi și generația care va face ce a făcut cu mult timp în urmă marele Spiru Haret: racordarea la un sistem european. O vor face, pentru că nu mai au nostalgii comuniste.

      De fapt, e logic: comunismul a stricat vreo trei generații. Tot de trei generații e nevoie să ne revenim. Acum suntem la generația a doua. Începe schimbarea, începe lumea lor. Lumea de mâine.
      • Like 3
    • @ Valentin
      Einstein spunea : "educația este ceea ce rămâne după ce am uitat ceea ce am învățat la școală". indiferent dacà vorbim de scoala de dinainte de '47, de cea pâna in '89 sau de dupà, marea problemà a natiei àsteia ramâne totusi educatia.
      • Like 2
    • @ KapetanMavromati
      Valentin check icon
      Dacă după ce am uitat ce învățăm în școală rămân doar bucăți disparate, atunci nu putem vorbi de un sistem educațional.
      • Like 2
    • @ Zugravu Mircea
      lorella check icon
      manelizarea nu se putea produce decât exact pe fondul lipsei de educație din comunism, este doar o continuare a acesteia; școala comunistă nu a fost atât de idilică, se învățau mecanic lucruri, însă despre viață, nimic. Tocmai de aceea, chiar și cei ” cu școală”, duc lipsă de educație elementară: nu -și învață nici copiii să dea bună ziua, cum să se comporte în public ( e o chestiune generalizată, toți au impresia că -și învață copilul cu slăbiciuni dacă -l învață minime reguli de bună purtare și conviețuire cu semenii), îi lasă să urmărească ORICE porcărie la TV; de internet nici nu mai vorbesc, poarta le e deschisă....
      • Like 2
    • @ Valentin
      lorella check icon
      Superb! Atât de RAR citesc asemenea argumente de netăgăduit!
      • Like 0
    • @ Valentin
      Nu. Nu am facut teorie si nu am vorbit din carti. Am cunoscut realitatea invatamantului comunist "pe viu". Imi permit sa spun ca ce se intampla acum cu invatamantul romanesc nu este datorat decat in foarte mica masura mostenirii comuniste.
      Sustinand ca starea invatamantului romanesc la 30+ de ani de la caderea oficiala a comunismului este o mostenire comunista este echivalent cu a spune ca nu exista sanse obiective de redresare pentru el. Ceea ce este fals, pentru ca legile sunt facute de oameni: asa cum o lege proasta "facuta pe genunchi" strica totul in cativa ani, tot asa o lege buna ar redresa situatia in minimum zece. Bineinteles, presupunand ca ar exista obiective clare, stabilite obiectiv...
      • Like 2
    • @ lorella
      Valentin check icon
      Ar fi nedrept să nu recunoaștem rarele momente de sclipire din trecut, datorate unor dascăli excepționali, vânați însă de securitate, umiliți și alungați. Sistemul a învins în cele din urmă, întinzându-și metastazele până în ziua de azi.
      • Like 2
    • @ lorella
      Valentin check icon
      Vă mulțumesc. Vă recomand și articolele siteului Pedagogica: https://pedagogicamagazin.blogspot.com/
      • Like 1
    • @ Valentin
      lorella check icon
      vă mulțumesc!
      • Like 0
    • @ lorella
      In comunism doar cei rau intentionati si cretini nu au vrut sa se educe. In comunism am cumparat cele mai multe carti ale literaturii universale, nume si titluri rasunatoare in intreaga lume. Dupa comunism au proliferat best sealurile, mult gunoi si maculatura, risipa de hartie. Manelizarea este procesul de incultura promovat de tv-le comerciale, disperate dupa ra(ta)ting si bani din imbecilele reclame la cele mai multe produse de proasta factura, in toate domeniile. Si de mafia mondiala a medicamentelor.. "Asta se cere" este o minciuna. Daca nu livrezi altceva maselorr nu au cum sa aleaga.
      • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult