Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Evoluție economică incertă la nivel mondial, pe fondul șocurilor din sistemul bancar

SVB

Foto: AaronP / AP / Profimedia

În ultimul an, Rezerva Federală (Fed) a majorat ratele dobânzilor în cel mai rapid ritm din istoria recentă, încercând deliberat să tempereze finanțarea pentru a reduce inflația. Dar, în acest proces, banca centrală a afectat și finanțele Silicon Valley Bank (SVB), și ale altor companii din sectorul bancar..

Creșterile succesive, care au trimis dobânda de la 0, cât era la începutul anului trecut, la nivelul actual de peste 4,5%, ar trebui în mod special să încetinească segmentele economice care depind foarte mult de banii împrumutați. Printre acestea se numără sectorul imobiliar, atât cel rezidențial, cât și cel comercial. Totodată, ar trebui să reducă ritmul angajărilor și al creșterii salariilor. Dar aceste evoluții pot face ravagii și în bilanţurile băncilor din cauza efectului pe care majorările ratei dobânzii le au asupra valorii obligaţiunilor pe termen lung.

Iar creșterea agresivă a dobânzii-cheie a ajuns să afecteze finanțele Silicon Valley Bank, care deținea mai puține împrumuturi raportat la valoarea depozitelor decât alte bănci, însă bilanțul său era încărcat cu obligațiuni pe termen mai lung. Or, în momentul în care dobânzile cresc, prețul obligațiunilor scade.

Când deponenții au început să-și retragă banii, Silicon Valley Bank a fost nevoită să vândă o parte din portofoliul său de obligațiuni, marcând o pierdere de aproape 2 miliarde de dolari. Fenomenul de retrageri în masă a fost accelerat din cauza panicii, iar restul este deja istorie.

În 8 martie, SVB a anunțat că intenționează să strângă o finanțare de 2,5 miliarde de dolari, pentru a compensa „gaura” din bilanțul său lăsată de aceste retrageri în masă. Acest anunț nu a făcut altceva decât să accentueze panica și retragerile în masă.

Duminică seara, pe 12 martie, Rezerva Federală împreună cu Departamentul de Trezorerie și FDIC (Corporația Federală de Asigurare a Depozitelor) au anunțat un plan de anvergură pentru a salva deponenții de la Silicon Valley Bank și Signature Bank, o bancă axată pe criptomonede care s-a prăbușit, și să instituie un program extins de creditare care să sprijine sectorul bancar.

Măsura vizează reducerea presiunii resimțite de bănci și evitarea situațiilor în care acestea sunt forțate să lichideze portofoliile de obligațiuni cu pierderi uriașe, chiar dacă se confruntă cu presiuni de finanțare.

Fed are propriile obiective

Deciziile dramatice ale Fed de duminică pot indica faptul că membrii board-ului nu erau pe deplin conștienți despre cât de fragil este sistemul bancar. La începutul săptămânii trecute, președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a indicat în timpul mărturiei din Congres că o creștere a dobânzii cu jumătate de punct procentual este posibilă.

Impactul net al crizei de finanțare a băncilor regionale și al noului program de creditare înseamnă, în general, condiții financiare mai puțin prietenoase decât se estima în urmă cu o săptămână.

În esență, băncile își pot satisface nevoile de lichiditate prin împrumuturi de la Fed. Pentru piața de obligațiuni, structura acestei facilități înseamnă că Fed poate continua majorarea ratelor dobânzilor fără a accentua problema pierderilor nerealizate din portofoliile de obligațiuni ale băncilor.

Scopul acțiunilor Fed este să restabilească încrederea în sistem, mai degrabă decât să furnizeze un stimul sau să relaxeze condițiile monetare.

Indicele prețurilor de consum (IPC) din SUA a crescut cu 0,4% luna trecută, după ce a câștigat 0,5% în ianuarie. Costurile cu cazarea, care includ chiriile, precum și cazarea la hotel, au reprezentat mai mult de 70% din creșterea IPC.

În ceea ce privește Europa, pare puțin probabil ca Banca Centrală Europeană să își modifice poziția față de creșterea costurilor de împrumut în zona euro, la întâlnirea programată joi. Se așteaptă însă ca BCE să fie mai reticentă în a anunța o nouă creștere la întâlnirea din luna mai. Este posibil să sugereze că vor urma mai multe creșteri ale ratelor, fără să spună dacă vor fi de 25 sau 50 de puncte de bază, pentru a-și acorda timp de analiză a modului în care evoluează situația macroeconomică.

Inflația din zona euro nu cedează

Prăbușirea Silicon Valley Bank a generat unde de șoc pe piețe. De asemenea, a ridicat întrebarea dacă riscurile la adresa stabilității financiare vor împiedica băncile centrale să majoreze mult mai mult dobânzile.

În decembrie, BCE a declarat că se așteaptă ca inflația din zona euro să atingă 6,3% în acest an, după care să scadă la 3,4% în 2024 și 2,3% în 2025. Toate cele trei previziuni au fost peste ținta de 2%, ceea ce reprezintă un indiciu clar că factorii de decizie au considerat necesară continuarea procesului de înăsprire a condițiilor monetare.

Varianta core a inflației, care exclude prețurile la energie și alimente și este un indicator mai bun al presiunilor pe termen lung, a atins un nou maxim istoric luna trecută.

O economie rezistentă, majorarea salariilor, o creștere a marjelor de profit corporative și transmiterea întârziată a șocului energetic de anul trecut în alte sectoare ar putea menține inflația core la niveluri ridicate, accentuând presiunea asupra BCE de a continua creșterea ratelor pentru cel puțin câteva luni.

Însă băncile centrale vor trebui acum să ia în considerare impactul oricărei majorări a dobânzii asupra stabilității sistemului financiar. O pauză a procesului de înăsprire în cadrul întâlnirii de săptămâna viitoare a Fed ar putea oferi spațiul necesar pentru a ancora temerile legate de stabilitatea financiară, înainte de a relua majorările la întâlnirea următoare.

Acest lucru ar invita piețele și publicul să creadă că hotărârea Fed de a lupta împotriva inflației este valabilă doar până când apare un factor de risc pe piețele financiare sau în economia reală, ceea ce ar afecta credibilitatea instituției.

Prognoze amestecate în rândul bancherilor

Incertitudinea actuală este observată și în cazul prognozelor cu privire la decizia Fed.

În timp ce Goldman se așteaptă ca Fed să mențină nivelul ratei dobânzii la întâlnirea din 21-22 martie, Nomura estimează că banca centrală a SUA să reducă rata dobânzii cu 25 de puncte de bază.

Moody's se așteaptă ca Fed să continue înăsprirea politicii monetare, în ciuda problemelor din sectorul bancar. De asemenea, Goldman Sachs și Barclays Bank estimează că Fed va lua o pauză în procesul de înăsprire monetară la întâlnirea de săptămâna viitoare.

Morgan Stanley a declarat într-o notă adresată clienților, înainte de publicarea raportului CPI de marți, că nu poate exclude o altă creștere cu 0,5%. Unitatea de cercetare ISI a Evercore și JPMorgan au prognozat ambele o creștere cu 0,25%. Pe lângă Goldman Sachs, Barclays a anticipat o pauză a majorărilor.

Investitorii și-au redus drastic așteptările privind noi creșteri ale dobânzilor în zona euro, după prăbușirea SVB, rata depozitelor fiind estimată să atingă un vârf la 3,65% în toamnă, comparativ cu perspectiva de săptămâna trecută de peste 4%.

Totuși, în anumite cazuri, dintr-o criză se poate naște oportunitatea, iar în cazul de față oportunitatea a fost pentru băncile majore.

De exemplu, Bank of America a reușit să atragă depozite de peste 15 miliarde de dolari după colapsul SVB. Conform surselor Bloomberg, fluxurile au venit de la clienții temători care și-au mutat banii într-o instituție care este considerată „too big to fail”, fiind a doua cea mai mare bancă din Statele Unite.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult