Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

EXCLUSIV. CEO-ul Novo Nordisk, cea mai valoroasă companie din Europa, pentru Republica: „Dacă pot evita, nu trimit email-uri în weekend. Vorbesc deschis despre nevoia mea de a lua o pauză pentru minte și îmi iau multe concedii”. Plus- neliniștile lui Lars Fruergaard Jørgensen, legate de bolile viitorului

Lars Fruergaard Jørgensen

În toamna anului trecut, Novo Nordisk a devenit cea mai valoroasă companie din Europa, în prezent depășind 577 de miliarde de dolari (este a douăsprezecea în topul mondial). Rezultatele se datorează în mare parte creșterii vânzărilor de Wegovy și Ozempic, medicamente pentru scăderea în greutate și tratarea diabetului. 

Însă dincolo de numele propriu-zis al acestor tratamente care sunt foarte populare la nivel mondial, inovația, puterea de a anticipa și decizia de a investi în cercetare pe anumite direcții se află la baza acestui succes unic pentru Europa. 

Lars Fruergaard Jørgensen, CEO-ul Novo Nordisk (și în același timp reprezentantul industriei farma la nivel european, în calitate de președinte EFPIA- Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice) s-a aflat în România în ultima parte a lunii martie 2024, pentru a prezenta implicațiile noi legislații UE în domeniul farmaceutic.

Prima parte a interviului acordat exclusiv platformei Republica poate fi citită aici„Sunt îngrijorat că Europa va ajunge să fie un muzeu în care călătorești ca să vezi cum erau lucrurile în trecut, pentru că inteligența artificială, știința, tehnologia se dezvoltă în altă parte”, spunea Lars Fruergaard Jørgensen. 

În cea de a doua parte a interviului, pe care puteți să o parcurgeți mai jos, el vorbește despre rolul inovației în compania sa și despre faptul că cercetările pentru medicamentele care acum au devenit foarte populare și sunt foarte bine vândute au început în urmă cu 25 de ani. 

Neliniștile celui de-al cincilea CEO al unei companii fondate acum 100 de ani sunt legate de sănătatea mintală a populației. El lasă să se înțeleagă că aceasta este principala problemă cu care ne vom confrunta în următoarele decenii.

Precizări importante, făcute și în prima parte a interviului și reluate aici:

Interviul acordat de Lars Fruergaard Jørgensen în exclusivitate platformei Republica nu are componentă comercială. Lars Fruergaard Jørgensen a răspuns întrebărilor în calitate de președinte al EFPIA (Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice) și CEO al companiei Novo Nordisk. De altfel, staff-ul său a insistat ca în cursul dialogului și articolului să nu se facă referire la mărcile pe care le deține și comercializează compania pe care o conduce. Am ales să menționez detalii despre aceasta și ultimele sale produse pentru a le oferi cititorilor un context despre cadrul discuției pe marginea noului pachet legislativ european și potențialele efecte acestuia asupra inovației, cercetării, business-ului din Europa. De asemenea, este onest să precizăm că Lars Fruergaard Jørgensen a sosit la București ca reprezentant al EFPIA, dar că poziția sa executivă în cea mai titrată companie de farma la nivel mondial nu poate fi omisă.

Iată câteva dintre cele mai importante declarații ale lui Lars Fruergaard Jørgensen, pe scurt:

  • Echipa de management a luat deciziile în jurul inovației de care ne bucurăm acum, iar echipa mea trebuie să facă investițiile care să genereze inovația pentru viitoarea generație de lideri;
  • Acum vedem o creștere foarte puternică a obezității, dar noi am început cercetările în urmă cu mai bine de 25 de ani, când nu exista piață și erau doar câteva produse care s-au dovedit periculoase;
  • Dacă aceste medicamente determină pierderea în greutate, suntem datori să le studiem și să generăm dovezi clinice pentru ca medicii să le poată folosi cunoscând raportul beneficii-riscuri;
  • Sunt îngrijorat de sănătatea mintală. Mă îngrijorează stresul de zi cu zi și cred că există o generație care a fost puțin pierdută înainte să înțelegem consecințele pe termen lung ale acestui stil de viață;
  • Vorbesc deschis despre nevoia mea de a lua o pauză mentală, îmi iau concedii și chiar am multe concedii;
  • Nu cumpărăm companii cu produse aflate în stadii târzii, pentru că există prea puțin risc asumat și- prin urmare- prea puțină valoare de creat.
  • În România există dezvoltare de medicamente, dar nu există suficientă cercetare. Și cred că are ceva de oferit, dar este nevoie de investiții pentru a face acest sistem să funcționeze;
  • Noi avem știința, dar trebuie să reușim împreună cu societatea. Sunt un pic îngrijorat dacă Novo Nordisk obține rezultate mai bune decât societatea pe care o deservim;
  • România are care are multe de oferit, și cred că există o echipă puternică aici care poate contribui la asta.

Sunteți CEO-ul uneia dintre cele mai admirate companii farmaceutice la nivel global, despre care multe voci spun că revoluționează industria descoperirile sale. Cât de importantă este- în viziunea dumneavoastră- inovația și cercetarea pentru o companie?

Este fundamentală. Nu pot sublinia suficient de mult cât este de importantă. Sunt al cincilea CEO într-o companie cu o vechime de peste 100 de ani. Așadar, nu mă gândesc la trimestre sau ani, ci la decenii. Și sunt în companie de mai bine de 30 de ani.

Echipa de management a luat deciziile în jurul inovației de care ne bucurăm acum, iar echipa mea trebuie să facă investițiile care să genereze inovația pentru viitoarea generație de lideri. Iar asta presupune să avem o strategie și să luăm decizii în ceea ce privește bolile pe care ne concentrăm și tehnologiile pe care le folosim. Avem o hartă strategică foarte simplă: diabet, obezitate, boli cardiovasculare și boli rare ale sângelui. Acestea sunt cele patru domenii pe care le prioritizăm. Ingineria proteinelor este o alegere fundamentală pe care am făcut-o pentru a lucra cu proteinele. Pentru a ajunge în interiorul moleculei am vrut să folosim tehnologia de interferență ARN și am făcut un parteneriat cu compania americană Dicerna.

Ne place foarte mult parteneriatul, lor le-a plăcut de noi, așa că am achiziționat compania, iar acum avem două platforme și câteva tehnologii în plus. Suntem foarte concentrați pe ceea ce facem. Avem oameni care și-au dedicat întreaga viață unei singure boli sau unei singure tehnologii. Mă întâlnesc uneori cu cercetătorii, la o cafea și discutăm despre cum decurg lucrurile și cum peste 10 ani vom putem discuta despre o nouă moleculă și o nouă tehnologie. Profunzimea a ceea ce facem este aparte.

Ar trebui să ne gândim că medicamentul inovativ pe care l-ați lansat în ultimii ani este rezultatul unei munci de cercetarare pe ce perioadă?

Acum vedem o creștere foarte puternică a obezității, dar noi am început cercetările în urmă cu mai bine de 25 de ani, când nu exista piață și erau doar câteva produse care s-au dovedit periculoase. CMS-ul (Centers for Medicare & Medicaid Services n.r) din SUA nu susținea medicina pentru obezitate, considerată pur și simplu periculoasă, așa că nu existau medicamente pentru obezitate pentru vârstnici. Acum își schimbă abordarea datorită produselor noastre.

Așadar, atunci când am început, nu exista piață și nimeni nu credea în asta. Am început cu diabetul de tip 1, apoi am trecut la diabetul de tip 2, care este o problemă care apare în timp și am văzut că 80% dintre cei care o aveau erau, de fapt, supraponderali sau obezi. Și ne-am spus că dacă vrem să prevenim diabetul, care poate fi greu de gestionat atunci când ajungi să depinzi de insulină, de ce să nu-l prevenim abordând obezitatea.

Apoi am văzut că unele medicamente pentru diabet chiar au dus la pierderea în greutate, iar în comitetul de dezvoltare, unde eram când s-a luat decizia, s-a discutat că va destul de greu pentru că celelalte medicamente s-au dovedit semi-periculoase. Dar fostul CEO a spus că dacă acele medicamente determină pierderea în greutate, mai mulți oameni le vor putea folosi să slăbească. Și că le suntem datori să le studiem și să generăm dovezi clinice pentru ca medicii să le poată folosi cunoscând raportul beneficii-riscuri. Așa că am început să facem asta pe de o parte pentru că exista această pierdere în greutate, iar pe de altă parte pentru că simțeam că este o datorie morală.

Vorbiți mult despre prevenție. Care sunt cele mai provocatoare sau periculoase căi pe care oamenii se află acum și consecințe credeți că vor apărea peste 20-30 de ani, în ceea ce privește starea lor de sănătate? Astăzi vedem că avem de-a face cu creșterea în greutate, obezitatea, diabetul și așa mai departe, dar dacă privim în perspectivă, la ce să ne așteptăm?

Sunt îngrijorat de sănătatea mintală. Tocmai am văzut la știri că în Florida accesul la social media pentru copiii sub 14 ani a fost interzis. Suntem tot timpul activi, iar numărul de impulsuri pe care creierul le primește este cu mult diferit în comparație cu scopul pentru care a fost conceput. Asta mă neliniștește și cred că poate avea un impact negativ asupra unor boli pe care le tratăm. Stresul din viața de zi cu zi, faptul că nu te simți bine, că ajungi să nu mai mănânci fructe, dar mănânci alimente bogate în zahăr și grăsimi, determină bolile pe care le tratăm. Mă îngrijorează stresul de zi cu zi și mă bucur că sunt tineri care încep să adopte o altă atitudine, familii care încep să se organizeze altfel și există ceva optimism din acest punct de vedere. Cred că există o generație care a fost puțin pierdută înainte să înțelegem consecințele pe termen lung ale acestui stil de viață.

În interiorul companiei, încerc să fiu un exemplu în multe privințe. De exemplu, dacă pot evita, nu trimit niciodată email-uri în weekend. Vorbesc deschis despre nevoia mea de a lua o pauză pentru creier, îmi iau concedii și chiar am multe concedii. Sâmbăta este sfântă pentru mine pentru că am nevoie cu adevărat de asta, să închei totul vineri și apoi să fac altceva, iar duminica, la finalul zilei, să pot începe să mă pregătesc din nou pentru săptămâna care urmează. Dacă lucrez într-o sâmbătă, nivelul stresului se menține și s-ar putea să nu reușesc să mă destind până la sfârșitul săptămânii următoare. Acest lucru mă îngrijorează și cred că duce la diabet, obezitate sau boli cardiovasculare.

Compania pe care o conduceți urmărește foarte atent alte companii care inovează. Care sunt principalele criterii pe care le luați în calcul atunci când decideți să faceți o ofertă, să faceți o achiziție?

Ar trebui să fim capabili să adăugăm valoare. Pentru o companie de biotehnologie care lucrează la un medicament, trebuie să adăugăm valoare, să avem niște cunoștințe despre boli pe care ei nu le au, să fim capabili să facem dezvoltare clinică la scară largă, producție și comercializare la nivel global. Iar acest lucru este mai ușor de făcut dacă preluăm inovații timpurii, în faza unu sau doi. Nu cumpărăm companii sau produse în stadii târzii, pentru că există prea puțin risc asumat și- prin urmare- prea puțină valoare de creat. 

E România pe radarul dumneavoastră, din acest punct de vedere?

Aș fi foarte deschis la asta, dar din păcate nu există prea multă cercetare. Există dezvoltare de medicamente, dar nu există suficientă cercetare. Asta am și discutat cu unii reprezentanți ai sistemului din România, despre cum putem face mai multă dezvoltare clinică în România, astfel încât să avem mai mulți clinicieni experimentați în domeniu și să punem în mișcare ecosistemul, pentru că există minți strălucite. Așadar, este vorba despre punerea în funcțiune a mașinăriei și cred că România are ceva de oferit, dar este nevoie de o investiții pentru a face acest sistem să funcționeze.

Unde vedeți România în cadrul organizației dumneavoastră? Mă refer la echipa de aici, perspectivele pe termen mediu și lung pe care le oferă piața- sunt promițătoare?

România este o piață bună și avem o echipă fantastică aici. M-am întâlnit cu ei și m-am simțit ca acasă, iar cele două zile de discuții mi-au arătat cât de bine este conectată echipa locală cu reprezentanții din Ministerul Sănătății și alte instituții astfel încât să putem avea discuții. Asta îmi arată că Novo Nordisk este o companie de încredere, respectată, iar asta e foarte important pentru mine.

Noi avem știința, dar trebuie să reușim împreună cu societatea. Sunt un pic îngrijorat dacă Novo Nordisk obține rezultate mai bune decât societatea pe care o deservim. Așa că trebuie să ne dăm seama cum putem interacționa, cum putem face schimburi mai eficiente și ce putem aduce în România astfel încât sistemul de sănătate să devină mai puternic.

Cred că există o oportunitate unică pentru a face asta, cu ajutorul echipei puternice de aici. România este a șasea cea mai mare țară europeană care se află într-un proces de dezvoltare rapidă și care cred că va juca un rol important în contextul geopolitic. Este una dintre țările cu cele mai multe resurse, care are multe de oferit și cred că există o echipă puternică care poate contribui la asta.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult