Foto Inquam Photos/Sabin Cirstoveanu
Am descoperit în aceste zile că fac parte, împreună cu alți intelectuali și membri ai societății civile, dintr-o listă a celor care ar trebui condamnați la moarte, pentru că aș fi „facilitat devalizarea țării și vânzarea activelor românești către străini, adică celor responsabili de marea corupție care a sărăcit și umilit neamul românesc”.
Lista este întocmită de un individ dubios, cel mai probabil membru AUR și este, pare-se, un răspuns la scrisoarea prin care am cerut crearea unui cordon sanitar împotriva acestei mișcări politice extremiste. Răspunsul acestui individ, radical și previzibil, a fost că el va milita pentru scoaterea României din UE, astfel încât să poată fi reintrodusă pedeapsa cu moartea, iar cei vinovați de capetele de acuzare de mai sus să fie executați.
Trei precizări mai întâi.
1. Dacă am ales să prezint public acest caz, nu am făcut-o nicidecum din vreo dorință de victimizare. Nu mă consider în niciun fel victimă a cuiva sau a ceva și nu cred că despre compătimire sau eroizare este vorba în această situație.
2. Se poate invoca numaidecât că prezentându-l, contribui de fapt la expunerea și notorietatea lui, ceea ce își dorește până la urmă fiecare extremist. Admit existența acestui risc, admit inclusiv posibilitatea ca el să devină vedetă efemeră, pentru că toți avem – nu-i așa? – dreptul la sfertul de oră de celebritate. Dar mi se pare că acest risc este net inferior celui al proliferării extremismului în indiferența sau ignoranța noastră. Cred că nu există extremism fără extremiști și ei trebuie cunoscuți în realitatea lor, în motivațiile lor, în felul lor de a gândi.
3. Nu sunt de acord că acest gest este gestul individual al unui descreierat, care nu-l angajează decât pe el însuși. Ca și cum rețelele sociale ar fi dat fiecăruia „dreptul” (nu e niciun drept aici, nu suntem în acest spațiu politic al drepturilor) de a se exprima liber, fără a da socoteală de cele spuse. Ca și cum am putea asimila amenințările cu moartea unei forme de libertate, fie ea și libertatea de a se rătăci.
Aceste explicații ne ajută să mergem mai departe și să spunem că a pune pe seama prostiei sau nebuniei o asemenea amenințare este nu doar insuficient, ci și eronat ca abordare. Insuficient, pentru că doar prostia sau nebunia nu permit înțelegerea modului în care se nasc amenințările cu moartea. Eronat, pentru că extremismul nu este în primul rând produsul ignoranței sau al manipulării: el este o construcție mentală și discursivă elaborată, raționalizată meticulos.
A rosti public o amenințare cu moartea pentru o listă de „indezirabili” mai înseamnă apoi a crea un precedent, unul grav. Oricât de deranjat mental sau de extravagant ar fi autorul amenințării, acest text există, această listă există, permițând de aici încolo variații, inspirații, bifurcații, adăugiri, ștersături, adică introducând în dezbaterea publică ideea că putem vorbi despre pedeapsa cu moartea și despre pedepsirea în acest fel a celor cu care nu suntem de acord. Cu alte cuvinte admitem, fie și prin oripilare, fie și prin absurd, că dacă nu ești de acord cu celălalt în privința modului în care este guvernată țara (sau în orice altă privință) există, cel puțin la nivel ideal, posibilitatea de a-l elimina fizic, adică de a lua măsuri extreme împotriva lui.
Omul acesta nu vorbește singur. În preajma lui sunt oameni care gândesc la fel, care îi aprobă gestul, i-l comentează, îi fac sugestii sau îl încurajează. Omul acesta lucrează într-o comunitate profesională și, pare-se, face parte dintr-un partid, care, măcar prin tăcere, îi acceptă discursul. Iar acest partid a adunat la ultimele alegeri în jur de 500.000 de voturi. Cu alte cuvinte, există printre compatrioții noștri 500.000 de oameni care, parțial sau integral, împărtășesc convingerile acestui extremist.
Cum am ajuns aici? Explicația cauzelor riscă să fie una lungă. Una dintre ipotezele mele este că puterile dominante din societatea românească și-au mascat adeseori lipsa de capacitate și de competență, dar și corupția ori strategiile de devalizare a țării, recurgând la un discurs al diviziunii și dezbinării, impunând în societate un discurs al urii. Un discurs care a căutat mereu să adâncească faliile din societate, să le exploateze propagandistic, să întrețină ura pentru a-și fideliza un public sau un electorat captiv, pentru a identifica falși dușmani și falși vinovați pentru situația pe care au creat-o. Ura fabricată zilnic de comunicatorii politici și de televiziunile lor aservite are azi un partid, o platformă politică, membri activi și vocali, precum acest individ care se vede legitimat de partid, de prieteni, de comunitatea lui, atunci când întocmește liste cu oameni care merită să moară pentru că i-au denigrat lui partidul.
Și dacă partidul acesta va ajunge în poziția de a pune în practică o asemenea idee? Altfel spus, ce l-ar împiedica să o facă? Suntem noi suficient de numeroși, de puternici și de inteligenți pentru a nu răspunde urii cu ură, pentru a nu judeca pripit și extrem aceste cazuri? Pentru a le înțelege mai întâi, pentru a le denunța mai apoi și pentru a descuraja în sfârșit repetarea lor?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Cum se face ca doar aceste elemente traiesc in huzur pe cand ceilalti indura lipsuri? Nu va puneti aceasta intrebare? Mergand pe ideea asta inseamna ca si gradinarul este criminal atunci cand starpeste, fizic, buruiana. Si buruiana inseamna tot viata, dar o viata parazita.
Nu sunt sustinator aur. Si astia sunt niste jeguri flamande, care au vazut cum merg treburile in aceasta societate, s-au aservit rusilor, poate si chinezilor, si-si urmaresc singurul scop: sa ajunga ei sa hotarasca. Sper sa nu ajunga, dar trebuie ca toata aceasta ciuma, divers colorata, sa aiba frica de ceva. Eu sustin reintroducerea pedepsei cu moartea pentru toti ticalosii din ultimii 31 de ani.
Si din pacate, datorita falimentului sistemului politic si economic din Romania acest extremism va creste in continuare, favorizat si de politica UE si democratia prost sau prost intentionat inteleasa.
Si nu cred ca va fi deloc o supriza daca acest partid va ajunge la 20% din populatia acestei tari si chiar la guvernare si sa vedeti "distractie" cand vor avea secretari de stat in institutiile de forta.
Revenind la lista mentionata mai sus, institutiile de profil ar trebui sa se sesizeze pentru ca aceste lucruri trebuie rezolvate rapid si sa nu fie lasate sa degenereze ca sa ajunga manifeste politice. Sau acest lucru se doreste de fapt?! Vom vedea
Dar asta ar fi un raspuns violent care ar pune doar un capac pe o oala care fierbe. Cred-SPER ca sunt totusi si oameni inteligenti la butoane, care stiu cat sa lase sa iasa prin supape si sa intervina in caz de necesitate majora.
Desi e posibil ca increderea mea in civilizatie sa fie nejustificata, totusi sper.
--Am crezut ca prin ,,eliminarea hienei latratoare de sosoaca, ca s-a mai redus fenomenul extremismului pe la noi !
- Dar , se pare ca mai sunt pe acolo preintre aur--olacii inca multi ,,dezaxati mintal !
-- Cum sa vii acum si sa ceri condamnarea la moarte a cuiva ,vinovat de ce ? Dupa cum a spus canda d-l Nelu Tataru ,ca ;
--Vinovati suntem cu toti ,,unii ca au facut ce au facut ,iar noi ca am ,, tolerat si votat , inclusiv pe extremistii aur--olaci ,
--DAR TREBUIE REDUSI URGENT LA TACERE SAU ELIMINATI ACESTI EXTREMISTII PERICULOSI ,,care amintesc de vremurile , de trista amintire , a anilor 46 , cand legionarii isi faceau de cap , cu atrocitatile comise ,
Poate la acest aspect ar trebui televiziunile sa revina cu filme si prezentari de adevar ,,ca sa inteleaga ,toata ,,prostimea care i-a votat ,,cine sunt de fapt .
Sau tu esti Joker ??
Dam in cap la ce nu ne convine ? Asta e gandire 'larga'?
Ocupatia mea si starea mea sociala nu e problema ta. Ocupa-te de ale tale.
Nimic, absolut nimic nu justifica violenta si exterminarea unui om.
Daca eu te-as ameninta acum ca te impusc pentru ce ai scris, ti s-ar parea in regula ?
Cred ca mai degraba dumneata ai intra in studii psihopatologice; consideri violenta un raspuns la problemele societatii.