Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

EXCLUSIV. Comisarul european Adina Vălean, despre PNRR-ul României: Nu pot afirma că există proiecte de transporturi care vor fi respinse, spun doar că ele trebuie prioritizate. România trebuie să ajungă aproape de limitele bugetului alocat

Adina Vălean

„Ne aflăm încă în stadiul în care există un dialog între Comisia Europeană și statele membre pentru îmbunătățirea planurilor naționale de redresare și reziliență  Ăsta este adevărul oficial”, spune comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, despre propunerile din cadrul PNRR trimise la Bruxelles de România. Potrivit comisarului, în aceste zile „dialogul are ca principal scop îmbunătățirea planurilor, astfel încât atunci când ele sunt oficial depuse, procedura de analiză a Comisiei să meargă foarte ușor către un rezultat pozitiv”. La un capăt al mesei, se află Directoratul general. La celălalt, miniștrii de resort din statele membre. „Știu că ministrul Ghinea este într-un dialog permanent cu ei și probabil că ceea ce spune domnia să, legat de anumite observații, este adevărat. Știu că una dintre preocupările pe care le avea domnia sa, pentru că am avut două întâlniri săptămâna trecută la Bruxelles, este măsura în care un proiect masiv de construire a unui sistem de irigații poate fi considerat o investiție verde sau nu. Și probabil că merită să aducem aminte cum ar trebui să arate un plan național de redresare și reziliență, astfel încât să răspundă criteriilor Comisiei Europene.”

Într-un interviu pentru Republica, Adina Vălean precizează că, la capitolul Transporturi, nu poate „afirma în acest moment că există proiecte care vor fi respinse”. Însă România trebuie să aducă costurile totale ale Planului Național de Redresare și Reziliență de la 41 de miliarde de euro, cât cere în prezent, aproape de limita bugetului alocat - 29,2 miliarde de euro. 

„Comisia practic împinge guvernele statelor membre să își facă acest exercițiu de gândire strategică în legătură cu ceea ce au de făcut cu banii din fondul de redresare și reziliență.

Prin întrebări care cer lămuriri și precizări, de fapt, arată care ar trebui care ar trebui să fie eventualele clarificări și adăugiri astfel încât PNRR să fie cât mai convingător. Eu nu pot afirma în acest moment că există proiecte care vor fi respinse, și vorbesc aici de Transporturi, spun doar că ele trebuie prioritizate, trebuie explicate cu detalii din punct de vedere al maturității, al bornelor de realizare și al oportunității de cost. Per ansamblu, planul național al României solicită un buget mai mare cu mult decât cel care ar reveni României și mă aștept ca această prioritizare să presupună, per ansamblul planului, o aducere în limitele bugetului sau aproape de limita bugetului alocat”, a afirmat Adina Vălean.

Republica publică mai jos interviul integral cu comisarul european pentru Transporturi, în care aceasta vorbește despre situația Planului Național de Redresare și Reziliență propus de România și despre ce criterii trebuie să îndeplinească proiectele pentru a primi finanțare:

Interviu Republica.ro despre PNRR cu Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi: „Autostrăzile sunt acceptate”/ „Nu e un exercițiu de a lua bani, ci de a face reforme cu bani care vin de la Bruxelles”

Aflați mai mult:

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Angajat dându-și demisia

Atunci când vorbim despre costul pierderii unui angajat, avem două categorii de costuri: există costurile hard, respectiv costurile soft. Costurile hard sunt în general cele care se referă la cheltuieli vizibile, directe și tangibile, lucruri care se pot măsura material foarte ușor, lucruri pe care le identificăm cu toții foarte ușor. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

e.on - energie

În viața de zi cu zi, când spunem energie, ne referim la lucrurile mici pe care le facem în mod uzual, fie că aprindem un bec, deschidem televizorul, gătim sau dăm drumul la centrală pentru a ne încălzi. Aceste acțiuni au devenit atât de uzuale, încât nu mai stăm să ne gândim cum a fost produsă energia respectivă - dacă vorbim despre energia electrică - sau de unde provine ea - dacă vorbim despre gazele naturale.

Citește mai mult