Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Faceți cunoștință cu Inginerul Virtual. „Un manager este plătit să ia decizii, nu să-și petreacă peste 40% din timp în fața Excel-ului sau făcând activități care pot fi automatizate”. Republica antreprenorilor

Vlad Cazan

Ai o întârziere în execuția planului de producție pentru ziua de azi. Ai o oprire neplanificată a utilajelor din motive de mentenanță. Productivitatea este sub media ultimelor 30 de zile.

Cum performează linia mea de producție acum? Ce pot face să cresc producția de la 8.000 la 10.000 de piese pe zi? Care este procedura de lucru pentru o intervenție electrică la acest utilaj? Care au fost cel mai des întâlnite probleme pe linia de asamblare, luna aceasta?

Acestea sunt numai câteva exemple de notificări pe care le poți primi sau task-uri pe care i le poți adresa Inginerului Virtual, prin intermediul platformei KFactory, care integrează soluții de digitalizare și automatizare a proceselor operaționale din fabrici. Notificările, rapoartele și prognozele sunt făcute în baza analizării datelor colectate prin interconectarea tuturor utilajelor dintr-o fabrică, asigurate de celelalte componente ale platformei: industrial IoT, business inteligence și Artificial Intelligence.

„Ne place sau nu, în viitorul apropiat vom lucra cu asistenți virtuali. Și în viața personală, și în fabrică, peste tot. Nu mai există niciun dubiu. Am lansat Inginerul Virtual împreună cu Microsoft, iar în spate este un software de IA dezvoltat de noi, cu care se comunică în 45 de limbi printr-un chat Microsoft Teams. Inginerii virtuali sunt conectați la toate datele din fabrică, știu absolut tot ce se întâmplă și te ajută pe tine ca manager să înțelegi ce se întâmplă pe fluxul tău operațional. Prelucrează datele și le interpretează într-un anumit context. (...)

Sunt foarte multe date acumulate în companii, iar oamenii nu mai au capacitatea de a procesa atât de multă informație. Și atunci pui tehnologia să o prelucreze și să tragă concluziile. De exemplu, vrei să câștigi 10 minute de producție. Inginerul virtual îți indică problemele pe care le ai de rezolvat: scurtarea timpului de așteptare pentru materia primă, creșterea eficienței lucrătorilor mai puțin performanți raportat la medie și așa mai departe. Altfel, ca să analizezi toate datele și să tragi niște concluzii, ți-ar lua câteva zile bune.

Tehnologia trebuie să automatizeze lucrurile care au valoare mică. De exemplu, activitatea de analiză si raportarea în Excel. Un manager este plătit să ia decizii, să optimizeze procesele, nu să-și petreacă 40% din timp într-o activitate care poate fi automatizată. Inginerul trebuie să stea în fabrică, nu în fața Excel-ului. Dar din păcate, oamenii stau încă în fața Excel-ului și prelucrează date scrise pe hârtie”, spune Vlad Cazan, cofondatorul start-up-ului de industry 4.0 KFactory, care se pregătește de a treia rudă de finanțare și vizează atragerea unei investiții de 1,5-2 milioane de euro.

„Dacă până acum industria IT din România a livrat numai servicii, e timpul ca soluțiile create de companii românești să fie folosite în companii multinaționale”

Industria IT din România este recunoscută la nivel global în special datorită serviciilor pe care le livrează, dar în prezent asistăm la o schimbare de paradigmă. Vlad Cazan crede că succesul înregistrat de start-up-uri ca UiPath prin listarea la bursa din New York sau FintechOS a încurajat astfel de inițiative și a atras mai mulți investitori.

„Dacă până acum câțiva ani industria IT din România a livrat preponderent servicii de outsourcing, e timpul ca soluțiile create de companii românești să fie folosite în companii multinaționale. Și zona asta de start-up-uri tech tocmai asta face, dezvoltă intellectual property, produse, aici în România, cu oameni din România, care folosesc tot know-how-ul obținut de-a lungul timpului. S-a format un sistem de start-up-uri care se dezvoltă. Când am început noi, nu erau nici prea multe acceleratoare, nici investitori prea mulți. În 2020, când am atras prima finanțare, de 225.000 de euro, erau numai 4-5 venture capital funds. Acum sunt mult mai multe și există mentori pe care îi poți accesa, de la care poți să înveți, ceea ce este foarte important. În plus, suntem în etapa în care oameni care au făcut exit-uri în IT, cum sunt Călin Văduva, Andrei Pitiș, Radu Georgescu sau foști angajați UiPath, investesc în alte business-uri sau start-up-uri românești. Iar acesta este un mare plus”, spune Vlad Cazan. 

Spre deosebire de acum 3-4 ani însă, finanțările nu se mai obțin pe o idee și un plan de afaceri prezentate în PowerPoint. Investitorii vor să vadă că ești sustenabil și ai capacitatea de a genera venituri predictibile. Tocmai de aceea, modelul de business adoptat de KFactory a fost de subscripție cu abonament lunar. La momentul primilor bani atrași în companie, KFactory avea deja câțiva clienți, iar în prezent numărul acestora depășește 30. Printre companiile care au implementat soluțiile de digitalizare și automatizare se numără ROMBAT, CAT Group, Masterfoam sau Bachmann.

Tehnologie pentru probleme „din teren”

KFactory nu a pornit de la o idee, ci de la problemele identificate vizitând sute de fabrici, care sunt aceleași, indiferent de ce produc: lipsa digitalizării, lipsa forței de muncă calificate, lipsa datelor în timp real și obligația de a-și reduce amprenta de carbon.

„Sunt companii care fac un produs de tehnologie și apoi încearcă să te convingă că ai nevoie de el. Noi am făcut invers: ne-am uitat la ce probleme au fabricile și am venit cu soluții de tehnologie.

În toată industria de producție, din întreaga lume, se manifestă puternic criza forței de muncă calificate. Generația tânără nu vrea să vină să muncească în fabrică, pentru că e un mediu destul de neprietenos, iar această lipsă trebuie acoperită. Apoi, o altă problemă e că în 80% din fabrici se lucrează cu hârtie și Excel, asta în timp ce în întreaga lume vorbește se vorbește de IA și machine learning. Tehnologia și inovația pot ajuta fabricile să fie mai productive, să-și reducă costurile și să fie mai sustenabile prin reducerea amprentei de carbon, și astfel am început să construim această platformă”, spune Vlad Cazan.

Probleme identificate în fabricile din România se întâlnesc însă în unitățile de producție din întreaga lume, în principal din cauza faptului că este un domeniu mai conservator și mult mai rezistent la adoptarea de noi tehnologii. 

Piața însă este foarte mare și va accelera puternic în următorii 3 ani. Potrivit Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) al Comisiei Europene, piața europeană de IoT va ajunge la 171 de miliarde de dolari până în 2025, iar piața de inteligență artificială la 70 de miliarde de dolari.

„Oricine are ocazia, să încerce să crească un ONG și să facă voluntariat”

Vlad Cazan nu este la prima experiență antreprenorială. Înainte de KFactory, companie pe care a fondat-o împreună cu Adrian Dima, s-a implicat într-o ințiativă socială care își propunea să faciliteze comunicarea dintre autorități și cetățenii care voiau să semnaleze diverse probleme.

„Oricine are ocazia, să se ducă să încerce să crească un ONG sau să facă voluntariat. Pentru că asta înseamnă să lucrezi la o cauză în care crezi fără să ai o remunerație, fără să aștepți ceva în schimb. Te ajută să faci niște conexiuni, iar asta nu se întâmplă la multinațională. E adevărat că nu toată lumea e făcută să fie antreprenor, dar dacă ai chemarea asta, trebuie să încerci.

În România avem încă această mentalitate și nu ne apucăm de un business, pentru că ne e teamă că nu ne iese. Noi am trecut prin asta. Cu ONG-ul nu am reușit să strângem bani, să-l ducem mai departe, astfel încât să se autofinanțeze și l-am închis. A fost o lecție despre cum să pui pasiune, efort, să încerci să crești un proiect și să nu reușești”, spune Vlad Cazan.

Cu start-up-ul KFactory a reușit însă, iar acum se pregătește pentru a treia rundă de investiții. Suma atrasă din primele două runde a fost de 825.000 de euro.

„Cu cât luăm banii mai repede, cu atât putem executa mai repede strategia de a ieși din țară și ne uităm în primul rând la Germania, care este cea mai industrializată țară din UE, și Marea Britanie, care are cel mai avansat sistem de start-up-uri tech din Europa și care reprezintă cea mai bună rampă de lansare către Statele Unite”, a spus Vlad Cazan. 

Republica antreprenorilor este un proiect susținut de Banca Transilvania.   

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Mihai check icon
    In teorie, ar trebui să fie o idee lucrativă. In practică, rămâne de văzut. Când activitățile IN si DINTRE departamente merg prost, nu este lipsă de știintă a procesului, ci ego-ul diverșilor inși care vor ei să arate cine e șefu'. Factorul uman in acest caz nu inseamnă neputință sau ne-știință, ci incăpățânarea de a coopera cu ceilalti intr-un fel in care să acomodezi si nevoile celorlalți, nu doar pe ale tale. Așa că , nu știu cât de real este ajutorul acestui app.
    • Like 0


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult