Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Familia care nu reușea să închirieze o locuință din cauză că avea prea mulți copii. Până-ntr-o zi când tatălui i-a venit o idee de negociator abil

cimitir - Profimedia

foto: Profimedia

Se spune că o familie numeroasă (mama, tata și cei opt copii) avea mari dificultăți să-și găsească o casă pe care să o poată închiria. Nu neapărat pentru că oamenii aveau dificultăți financiare, ci mai degrabă pentru că proprietarii erau reticenți să închirieze unei familii cu atâția copii. Copii mulți, probleme multe: probabilitatea de a se strica sau sparge câte ceva prin casă era mai mare. Ca să nu mai spunem că e greu de dat afară o familie cu atâția copii, fără să ți se rupă inima dacă ceva nasol se întâmpla.

Așa că proprietarii preferau să nu se lege la cap, chiar dacă chiria aferentă era generoasă.

Încercând de mai multe ori, fără succes, să găsească o casă pe care s-o închirieze și lovindu-se de refuzuri motivate de cei opt copii pe care îi avea, tatălui îi vine o idee. La următoarea vizionare merge însoțit doar de mezin, rugând-o pe mamă să o viziteze între timp, împreună cu ceilalți șapte copii, bunica – proaspăt înmormântată la cimitir.

Când se reunesc: Victorieee! Semnase contractul, ba chiar pe o sumă mai mică decât cea din anunțul imobiliar. Curioasă, mama îl întreabă cum a reușit. Simplu, zice tatăl: „Am fost întrebat dacă este singurul copil pe care îl am, iar eu am răspuns că ceilalți șapte sunt împreună cu mama lor la cimitir!”

Puterea formulării în vânzări și în negociere

Sunt două fețe ale monedei, pe care am putea să le dezbatem plecând de la această întâmplare.

Una care ține de chiriaș. Era etic sau nu să facă o astfel de afirmație? Ceea ce a spus – era un adevăr. Modul în care a folosit cuvintele putea lăsa să se înțeleagă altceva. Dar nu întotdeauna adevărul gol-goluț este convingător.

Pe de altă parte, presupunerea făcută de către proprietar l-a făcut pe acesta să bage mai ușor și mai adânc mâna în buzunar. Un negociator abil nu se bazează pe presupuneri. El clarifică și validează în permanență că ceea ce a înțeles este ceea ce a vrut cealaltă parte să transmită. Aproape una din cinci afirmații făcute de el în întâlniri clarifică și sumarizează ce a înțeles. Tocmai pentru a nu se trezi că plătește mai mult decât este nevoie.

În vânzări, din dorința de a impresiona clientul, vânzătorul s-ar putea să pluseze spunând că poate livra oricând – orice cantitate. Ratează astfel să pună în valoare produsul pe care îl oferă, nu creează FOMO; iar mesajul pe care îl transmite este opusul: „nimeni cu cumpără de la noi, gem depozitele de marfă.” Îl încurajează astfel, involuntar, pe negociatorul abil să ceară un discount suplimentar – pentru o marfă „care nu pare că se vinde.”

O temperare a afirmației, „hai să vedem despre ce cantitate vorbim pentru a face un grafic de livrări…” ar putea transmite mai degrabă mesajul „am mult de lucru”, iar clientul să fie descurajat să mai ceară un discount pentru a lua decizia de cumpărare.

Un cumpărător, pe de altă parte, care intră în discuție spunând „ne dorim foarte tare să închidem contractele anuale până în decembrie” – transmite nerăbdare și o anumită presiune pe care o simte. Un vânzător abil va sesiza această nuanță și va fi mai puțin dispus la concesii suplimentare pentru închiderea contractului – chiar dacă el la rândul său simte aceeași presiune, dată de target.

„N-am vrea să ne vedem nevoiți să sistăm comenzile de la 1 ianuarie pentru o chestiune procedurală – cum ar fi lipsa unui contract” – este o afirmație a cumpărătorului care spune cu totul altceva.

Și într-un caz și în celălalt afirmațiile sunt adevărate – transmit însă mesaje diferite.

Cu ani în urmă, când pornisem prima firmă de training specializată în vânzări, dar nu adusesem încă în România licența pentru cel mai reputat training global de vânzări (SPIN® Selling Skills), eram adesea întrebat ce firmă reprezint. 

Puteam răspunde că „reprezint X – o firmă de training” – despre care puțină lume auzise la momentul respectiv. Alegeam însă de fiecare dată să spun „reprezint X – cea mai mare firmă de training specializată în vânzări din România!” Invariabil primeam un „Aaaaa!”

Doar prietenii și apropiații mă întrebau dacă mai e vreo firmă de training specializată în vânzări, iar răspunsul meu era invariabil „Nu! De aceea și suntem cea mai mare firmă de training specializată în vânzări!”

articol preluat de pe getleverage.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Da, exprimare cu echivoc, nimic nou. O șmecherie ieftină. La limită, o minciună bine deghizată. Tocmai de aceea negociatorii inteligenți își dau repede seama de acest limbaj ambiguu și iau contramăsuri imediate pentru clarificare.
    Din nenorocire, acest limbaj ambi sau chiar multivalent s-a strecurat inclusiv în reglementări legislative, generând interpretări discutabile, total diferite, ale aceluiași text.
    Nu ar fi mai cinstit ca fiecare parte să se exprime clar, fără niciun echivoc?
    • Like 0
  • Florin check icon
    Frumoasa poveste, dar bazata pe o eroare iniziala: Pe contractul de inchiriere sunt trecute numele celor care vor locui acolo. Alte persoane se pot adauga doar cu acordul proprietarului.
    • Like 0
  • Mihai check icon
    Care e diferența între cele prezentate în articol și marketingul electoral de la ultimele alegeri prezidențiale?
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult