Sari la continut
Prevenție

„Menopauza se instalează treptat, nu printr-o apăsare de buton”. Cum să îi recunoști semnele și să îi gestionezi efectele neplăcute. Interviu cu dr. Alina Burlacu, medic endocrinolog

Femeie la menopauză

Foto: Getty Images

Dintr-o dată totul pare că o ia razna. Cei din jur îți spun că ai toane, că ai devenit insuportabilă, părul e vraiște, pielea uscată, unghiile casante, ai burtă, te îngrași cum respiri, ai probleme cu concentrarea și te iau din senin valuri de căldură. Anxietatea e la ordinea zilei, iar încrederea în sine a dispărut în ceața care ți-a învăluit mintea. Ți se pare că feminitatea ta e la pământ, iar tu aluneci pe o pantă în care nu te mai recunoști. Ești sigură că un lucru foarte rău se întâmplă cu tine și că simptomele tale ascund o boală gravă, când, de fapt, este vorba despre intrarea la menopauză.

Menopauza si premenopauza sunt subiecte despre care, istoric vorbind, cei mai mulți nu se simt confortabil să vorbească. La o privire de suprafață, e un subiect ce pare că nu interesează pe nimeni. Doar că nu e chiar așa.

Premenopauza este o etapă de tranziție, iar menopauza este o fază în care majoritatea femeilor își vor petrece, probabil, o treime din viață. Se preconizează că numărul femeilor aflate în postmenopauză va crește la 1,1 miliarde de femei în întreaga lume până în 2025. Este esențial să înlăturăm tabu-ul și este esențial să învățăm împreună să trecem peste faza premenopauzei și să trăim armonios, gustând din bucuria vieții și la menopauză.

Dr. Alina Burlacu – medic endocrinolog le ajută pe femei să navigheze cu seninătate în apele tulburi ale acestei perioade și le spune răspicat că există viață și după menopauză.

Interviul pe scurt:

  • Menopauza reprezintă o perioadă fiziologică din viața unei femei care se instalează treptat. Nu apăsăm pe un buton și gata suntem la menopauză. Instalarea menopauzei, nu durează o zi, o luna, un an, ea poate dura și câțiva ani buni.
  • Pe parcursul vieții, până la menopauză, este important să abordăm un stil de viața echilibrat pentru ca asta va contribui la ameliorarea simptomelor menopauzei. Evitarea sedentarismului, sportul și mișcarea constante, somnul de calitate, managementul stresului, o alimentație echilibrată, o greutate cât mai în control și relațiile armonioase cu cei din jur sunt extrem de importante pentru calitatea vieții la menopauză.
  • În perioada de premenopauză/tranziție spre menopauză este recomandat să se apeleze la endocrinolog și ginecolog. Pentru că efectele lipsei de estrogen sunt multiple. Semnele de deficit estrogenic apar în întregul nostru sistem, în întregul nostru organism.
  • Terapia de substituție hormonală constă într-un tratament ce ajută substituirea hormonilor pe care nu îi mai avem. Deși contestată de unii, efectele tratamentului de substituție sunt benefice.

Interviul pe larg:

Ce este menopauza? Ce este premenopauza? Când încep acestea să se instaleze în viața unei femei?

Menopauza este un subiect foarte fierbinte, foarte la modă. De fapt, a început să fie la modă și sunt bucuroasă să pot contribui și eu la sensibilizarea opiniei publice, atât feminine cât și masculine.

Menopauza reprezintă o perioadă fiziologică din viața unei femei care se instalează treptat. Nu apăsăm pe un buton și se instalează menopauza. Ea reprezintă, de fapt, o reducere progresivă a numărului de foliculi. Ne naștem cu un număr de foliculi limitat, care scade în timp, iar aceasta se asociază cu mai multe simptome. Așadar, vorbim despre o perioada, nu este un an, nu este o zi, nu este o lună.

Vârsta la care se intră la menopauză este în general constantă. Femeile din Grecia Antică intrau tot pe la 50-51 de ani, doar că ele trăind foarte puțin, unele nici nu apucau să experimenteze menopauza. Noi, acum, în epoca modernă putem trăi încă 50 de ani după instalarea menopauzei. Perioada de postmenopauză reprezintă încă o bucată bună de viață pentru noi și de aceea trebuie să ne asigurăm o calitate a vieții la fel de bună sau cel puțin la fel de bună ca în prima parte a vieții.

Care sunt simptomele menopauzei și tranziției spre menopauză? În anii trecuți când se vorbea despre menopauză, știam că femeile au bufeuri, doar că din păcate pentru noi femeile simptomele sunt mult mai multe și unele dintre ele pot fi chiar debilitante. Ne puteți spune care sunt aceste simptome?

Aveți dreptate, bufeurile sunt vârful icebergului, ele sunt cele mai evidente - hot flashes. Ne înroșim, transpirăm, ne transpiră părul, nu ne mai stă bine părul, suntem nervoase. Dar, mă repet, acesta este vârful icebergului, partea vizibilă a deficitului de estrogen. Mai sunt semnele clinice care constau în acele dereglări menstruale. Menstruații care vin fie prea rar - să zicem bradimenoree la 3 luni, fie vin prea des, tahimenoree, cu un flux foarte crescut, genul acela de menometroragii. Apoi, există aceste fenomene neurovegetative care conțin ca miez bufeurile. Sunt transpirații nocturne; sunt tulburări de dispoziție, variații de dispoziție: de la calm la iritabilitate; tulburările comportamentale, practic o femeie nu se mai recunoaște pe sine însăși, când are aceste probleme.

Apoi, sunt manifestările, semnele trofice, urogenitale: uscăciune vaginală; jenă la contactul sexual; iminența urinărilor, femeile nu mai pot să se mai țină până să ajungă la toaletă; infecții urinare repetate.

Acestea sunt simptomele și semnele care ies în față, dar deficitul estrogenic - ținând cont că există receptori pentru estrogen în creier, pancreas, inimă, mușchi, oase, aceste semne de deficit estrogenic apar practic în întregul nostru sistem, în întregul nostru organism. În general, marea parte a pacientelor se plâng de un plus ponderal și o rezistență la orice tip de dietă; o scădere a calității părului, pielii, unghiilor, o fanare, practic, suntem precum un copac care începe să își piardă frunzele; începe să crească tensiunea; modificări la nivelul profilului lipidic; se poate declanșa chiar și un diabet. Sunt foarte multe semne și manifestări, atât din punct de vedere clinic cât și în analizele de laborator.

Am înțeles, nu sună foarte bine ce ați spus. Este o perioadă foarte dificilă.

Trebuie să privim adevărul în față, dar avem cu ce să luptăm de data aceasta.

La cine să apelăm? Pentru că din păcate, în România, educația sexuală nu există, este încă un subiect tabu, informațiile despre menopauză sunt și nu sunt. Ce trebuie să facă o femeie când simte că lucrurile acestea încep să apară, toată această simptomatologie, care îți afectează viața? La cine să apeleze?

La endocrinolog și ginecolog. Evident, spre exemplu eu lucrez într-o echipă unde avem și cardiolog, gastroenterolog, psihiatru, psiholog și dermatolog. Pentru că, după cum am spus, efectele lipsei de estrogen sunt multiple. Sunt paciente care merg la ginecolog, ginecologul le trimite la noi, este o muncă de echipă, dar, în principal, femeia trebuie să spună cuiva, indiferent că este medic de familie sau pediatrul copilului. Acum vă spun cum au ajuns pacientele la mine, au vorbit cu o prietenă care este medic sau cu stomatologul, important este să aibă o informație și să se ducă la un doctor. Pentru că indiferent la care doctor ajunge, toți colegii știu încotro să îndrepte pacienta. În principal trebuie să ajungă la endocrinolog sau ginecolog, după care noi le trimitem, în funcție de patologiile asociate, la restul specialităților.

Ce poate face o femeie pentru a-și ameliora aceste simptome? Înainte de a ajunge în cabinetul medical și după aceea. Există anumite lucruri pe care ea singură poate să le facă?

Știți că noi începem să îmbătrânim, de când ne naștem. Făcând o corelare cu problemele de colagen și de piele, despre care, deși nu sunt dermatolog, pot avea o opinie pertinentă. Noi de la 18-19 ani începem să îmbătrânim și să ne pierdem colagenul și elastina și trebuie să avem grijă de fața noastră. Din păcate, nu putem să controlăm numărul de foliculi care ne guvernează vârsta la care intrăm în menopauză, el este determinat genetic. Sunt niște factori, care să spunem că duc la o menopauză precoce, cum ar fi fumatul; variațiile drastice în greutate - adică slăbesc și mă îngraș ± 20/30 de kilograme; efortul fizic excesiv; de asemenea stresul, pe care iarăși nu putem să îl controlăm întotdeauna. Plus alte boli autoimune pe care nu putem să le controlăm sau diverse intervenții chirurgicale sau tratamente. Ce poate să stea în puterea noastră pe parcursul vieții până intrăm la menopauză și până ajungem la doctor este un stil de viață cât mai sănătos. Mă refer la evitarea sedentarismului, deci mișcare în orice formă și în orice condiții, de la orice vârstă - cu cât mai devreme cu atât mai bine. Să avem un somn de calitate. Să facem managementul stresului, care poate să însemne nu doar psihoterapie, ci și meditație, mers pe jos, muzică liniștitoare, meloterapie etc. Să încercăm să mâncăm cât mai sănătos. Aici este cutia Pandorei pe care nu vreau să o deschid pentru că este foarte mult de vorbit. Dar e necesar să avem o alimentație echilibrată, o greutate cât mai bine controlată și, evident, foarte important, relații armonioase cu partenerul, copiii, animăluțele, prietenii, aici ar putea fi cheia. Este nevoie de confort emoțional - cam acesta este background-ul ce precede vizita la medic.

Ce îmi spuneți acum mă face să mă gândesc, că de fapt, femeia trebuie să fie în centrul vieții ei. Pentru că, dacă ea are grijă de ea, poate să aibă grijă și de ceilalți din jur. Ne spune un medic că asta trebuie să facem: noi, femeile, trebuie să avem grijă de noi, să devenim centrul existenței noastre. Ați menționat și un climat relațional armonios, și o relație bună cu partenerul, care este foarte importantă pentru psihicul unei femeie. Și vreau să vă întreb, pentru că există foarte multe lucruri pe care le-am citit privind viața sexuală și impactul pe care aceasta poate să o aibă asupra dereglărilor hormonale, menopauzei ș.a.m.d. Este mai degrabă un mit de internet că lipsa unei vieți sexuale regulate care are o consecință nefastă asupra menopauzei sau are un sâmbure de adevăr?

Are un sâmbure de adevăr. Îmi mai spun paciente: „Nu mi-a mai venit ciclul pentru că nu am viață sexuală”, vorbesc despre pacientele tinere, acesta este un mit. Actul fizic în sine, nu are neapărat mare semnificație în ceea ce privește impactul la nivel hormonal. Bineînțeles, se secretă serotonină, oxitocină - neurotransmițătorii plăcerii, toată lumea știe despre acestea. Însă, la fel de bine, pot să beau un pahar de vin sau să mănânc o bucată de ciocolată. Pe de altă parte, o relație sexuală satisfăcătoare sau care să îți dea un confort emoțional și fizic face parte din nevoile de bază. Este piesa din puzzle la care o femeie, raportându-se, se poate simți împlinită și mulțumită. Totodată, am citit un studiu destul de recent în care se spunea că, vorbind strict de actul fizic, acesta are un rol în menținerea elasticității și troficității vaginale, detalii importante în contextul în care menopauza vine la pachet în unele cazuri cu scaderea libidoului si uscăciune vaginala. În ceea ce privește aceste manifestări, loțiunile sau cremele simple, nonformulare, indicate de ginecolog, au un efect benefic. Iar viață sexuală și de cuplu bună poate ameliora semnificativ starea de disconfort fizic și psihic.

Trebuie, așadar, să avem grijă de noi, de corpul nostru, de mintea noastră și de relațiile pe care le avem. Pentru că există un vid de informații ce privește menopauza, premenopauza, multe femei apelează la industria suplimentelor. Și sunt nenumărate suplimente ce promit că ne rezolvă orice problemă și în general luăm foarte multe suplimente fără să întrebăm pe nimeni. Cum ar trebui o femeie să decidă ce suplimente ar trebui să ia în această perioadă de premenopauză?

Accesul la medic este destul de simplu, doar că lipsa de timp este majoră. Recomand totuși să se sfătuiască cu un medic până să înceapă investigații sau să înceapă un tratament. Se poate apela în general la un medic endocrinolog, la un medic dermatolog. Problema cu suplimentele este următoarea, eu sunt medic endocrinolog, deci alopat, informațiile pe care le avem noi despre suplimente sau încrederea pe care o avea medicina alopată în aceastea, în anii trecuți, era extrem de redusă. Nu știam, nu vorbeam, nu recomandam. Cu cât am văzut că se cere din partea pacientului și o variantă „naturistă”, am începutul și noi să citim, să studiem, să ne lămurim mai mult. Dincolo, în lumea din jurul României, sunt medici specializați în așa ceva. Un endocrinolog clasic nu prea are cum să recomande suplimente, îl trimite pe pacient la un fel de naturopat, la nutriționist. Există și la noi cabinete care încep să se specializeze. Eu, ca să îmi fac bucățica mea de treabă, am început să mă documentez, pe unele le testez pe mine, pe altele pe prietene și am început să recomand și eu. În primul rând, este un boom de publicitate, dacă vă uitați la reclamele de pe tv sau de la radio la produsele pentru menopauză, sunt foarte multe. Din fericire, nu a existat nimic ce să detectez că ar fi nociv pentru o pacientă. Fiecare pacientă ar putea începe să folosească aceste formule, înainte de a-si face timp să meargă la medic. Există și o cultură între paciente care își recomandă una alteia. Atâta timp cât nu iau cu pumnul pastile, cât nu încep să supradozeze 3-6 luni și cât nu încep să își ia singure hormoni de la farmacie, lucrurile sunt controlabile. Dar este bine ca folosirea acestor formule să fie de scurtă durată și să vorbească cu un specialist.

Există câteva studii la care ne-am uitat și noi și aș vrea să discutăm puțin pe marginea lor. Potrivit unuia, mișcarea în perioada menopauzei contribuie la o mai bună ameliorare a simptomelor, în special a problemelor psihologice. Ce credeți dumneavoastră despre mișcare?

Mișcarea este de bază în menținerea greutății, a tonusului psihic, ne simțim frumoase, ne simțim puternice, ne eliberăm de stres. Mișcarea este pe locul întâi, este fundamentală. Nu există stil de viață sănătos după 40 de ani care să nu includă mișcare fizică.

Un studiu publicat în Menopause Journal sugerează că omega3 ajută la reducerea bufeurilor și că un aport optim de omega3 poate echilibra dereglările hormonale și poate diminua starea de depresie și alte fenomene asociate menopauzei. Credeți că este bine să luăm omega3?

Este foarte bine să luăm omega3, dar in doza optimă. De obicei, ca să își facă efectul la nivelul bufeurilor, ar trebui să fie o doză destul de mare, adică nu doar un gram cât luăm de obicei. Ar trebui să fie o doză mai mare, însă acordând atenție întregului volum de suplimente pe care le luăm în această perioada. Când iau deja prea multe suplimente, nu ar trebui să iau prea multe pastile de omega3 odată.

Este bine să luăm omega3, dar recomandarea mea este să luăm 2 tablete din supliment, iar restul aportului să vină din dietă: pește oceanic, semințe de in, să folosim ulei de rapiță, ulei de struguri, ulei mononesaturat și polinesaturat, deci o combinație. Și da, sunt fabuloase și pentru depresie, și pentru bufeuri.

Vitamina B6 ajută la producerea serotoninei. Anumite studii susțin că este indicată în perioada de premenopauză pentru a ține sub control schimbările frecvente de dispoziție.

Vitamina B6 nu intervine direct în producerea serotoninei. Este o enzimă, piridoxal fosfat, care folosește piridoxina, dar nu este neapărat fundamentală pentru serotonină. Vitamina B6 este bine să o luăm pentru că în primul rând ne ajută memoria, atenția și concentrarea, fiind un neurotrop. Pe de altă parte, după cum bine știm de la mamele și bunicile noastre, B-urile cresc pofta de mâncare. Deci nu aș recomanda neapărat o vitamină B6 ca atare, eu le recomand pacientelor mele să mănânce o bucățică de drojdie proaspătă - 3-4 grame de drojdie proaspătă aduce aportul complet de vitamina B.

Magneziul este esențial la menopauză deoarece ameliorează anxietatea, durerile de cap, palpitațiile, tulburările de somn și nervozitatea. Recomandați magneziul?

Magneziul este bun la orice vârstă pentru aceste simptome, deoarece este laxativ, vasodilatator și relaxant al sistemului nervos central. Sincer aș prefera o bucată de ciocolată neagră, decât o pastilă de magneziu, sau să iau magneziu în combinație cu calciu și cu zinc. Pentru că facem polipragmazie de suplimente și sunt niște combinații: calciu, magneziu, zinc, vitamina K și așa împușc mai mulți iepuri. Magneziul în doze mari se recomandă doar dacă există, să spunem, o hipomagnezemie evidentă paraclinic. Dar, repet, nici magneziu nu trebuie luat foarte mult. În afară de vitamina D și de calciu, nu recomand excesul de vitamina E, de vitamina A, de vitamina B, de acid folic, decât pe durată scurtă pentru că se poate declanșa un proces malign sau premalign.

În cadrul Centrului de Studii despre bere, sănătate și nutriție, a fost realizat un studiu ce demonstrează că un consum moderat de bere poate ameliora bufeurile de căldură și îmbunătăți și alte simptome vasomotoare, fizice, psihosociale asociate perioadei de menopauză, premenopauză.

Este un studiu frumos acesta. Se pleacă de la ideea că berea este făcută din hamei (humulus lupulus), care în curând se va regăsi într-un produs care va ieși pe piață în luna septembrie. Am contribuit la acest studiu și am avut paciente implicate în studiu. Acest hamei humulus lupulus are o substanță, un glicozit prenilglicat - pn, care este un fitoestrogen ce ameliorează foarte mult bufeurile. Problema este următoarea că „ce înseamnă consum moderat de bere?” și „în câtă bere pot găsi această cantitate?”. Pentru că un litru de bere poate avea 1-2 nanograme de substanță, nu este încă foarte clar. Aici văd o problemă în utilizarea produselor naturiste, dificultatea de a doza corect și strict, similar cu dozajul estrogenului în cabinetul medical - recomand 0,25 miligrame sau 0,5 miligrame și controlez. Există diverse tipuri de bere, spre exemplu am citit că în Cehia un anumit tip de bere are o anumită cantitate de pn, în America o altă cantitate de pn. Este greu să recomanzi unei paciente să bea bere și să identifici cantitatea potrivită - un litru este prea mult și are consecințe nedorite, de la luarea în greutate la miocardită, un pahar ar putea fi prea puțin. Așadar, recomand berea pentru sănătatea părului capilar mai degrabă, este foarte bună mască de păr. Sau o bere, ocazional, când este foarte cald afară. Iar acest humulus lupulus se va regasi sub forma unor pastille pe care le prefer berii, evitând astfel cu succes reacțiile adverse.

Un studiu publicat în revista „The North America Menopause Society” confirmă legătura dintre menopauză și declinul cognitiv. Care este mai exact această legătură între menopauză și declinul cognitiv? În ce fel putem să evităm acest lucru?

Acesta este un subiect foarte trist și neplăcut. Există receptori pentru estrogen în cortexul prefontal, nuclei paraventriculari, aria preoptică, creierul nostru este plin de receptori de estrogen. Firesc, nemaiavând estrogen nu mai acționează pe receptori și nu mai apar o grămadă de procese cognitive. La un moment dat, când a fost acel boom de terapie de substituție în anii 2000, unul dintre scopuri a fost să reducă declinul cognitiv și apariția Alzheimerului și rezultatele au fost într-adevăr foarte bune. După aceea, a venit studiul WHI (Women's Health Initiative) și a schimbat paradigma. S-a aruncat la coș terapia de substituție, iar acum s-a reluat și vedem că de fapt nu trebuie să recomandăm tratament de substituție ca să prevenim declinul cognitiv. Dar, în momentul în care luăm aceste tablete, acest tratament de substituție ajută. Declinul cognitiv care apare este datorat, pe de o parte, îmbătrânirii creierului, pe de altă parte a nefolosirii lui corespunzătoare și a lipsei de stimulare, adică putem preveni nu neapărat prin tratament, ci prin preventie. Bineînțeles dacă există indicație pentru tratament de substituție, îl luăm și ne simțim mai ascuțiți la minte, ni se îmbunătățesc memoria, atența, concentrarea. Dar nu trebuie să luăm neapărat tratament de substituție când îmbătrânim ca ne ținem mintea trează. Putem să citim, să încercăm să reținem reclame, să începem să scriem cu stânga dacă suntem dreptace, să facem desene pe pereți, să învățăm o limbă străină. Trebuie să ne supunem creierul unui antrenament și unor lucruri pe care nu le facem de obicei. Despre acestea ar fi mai degrabă vorba decât despre o relație cauzală directă.

Ca să vă răspund scurt la întrebare: da, există un declin cognitiv datorat scăderii estrogenilor și putem să îl întârziem cu tratamentul de substituție. Dar există după cum știm foarte bine de la cei mai în vârstă - fiecare avem câte o mătușă, o bunică de 90 de ani care a stat la țară, care a fost la menopauză, care nu a avut niciodată tratament de substituție și are o minte brici și ochii foarte buni. Ideea este că au muncit, au avut o viață activă, nu s-au stresat foarte mult și au dormit cum trebuie. Acestea ar fi pe lângă ceea ce v-am spus eu - să ne exersăm memoria, să desenăm, pictăm, scriem cu cealaltă mână.

Nu ne dăm voie să îmbătrânim.

Exact, să nu ne complăcem, să nu rămânem în zona de confort și să nu spunem: „Asta e, am 50 de ani, ce îmi mai trebuie să mă duc să învăț o limbă străină?”; „Nu mai citesc, că uit”. Nu, trebuie să citești, chiar dacă simți că uiți. Sudoku, rebus și orice făceau mamele și bunicile noastre la pensie, făceau foarte bine. Creierul trebuie antrenat, este un mușchi până la urmă, iar noi ținem mulți neuroni nefolosiți acolo.

Deci antrenament fizic și antrenament mintal. Și ultima întrebare, ați menționat deja terapia de substituție hormonală. Există foarte multe păreri în privința aceasta. Precum și că această terapie de substituție ar provoca anumite tipuri de cancer, aș vrea să ne spuneți puțin ce este mai exact această terapie de substituție și ce rezultate are.

După cum spune și numele, „substituție hormonală”, substituim hormonii pe care nu îi mai avem. Noi avem doi hormoni importanți: estrogen și progesteron. Să spunem că nu mai avem progesteron, atunci substituim cu progesteron. După care substituim și cu estrogen. Încă din anii ’60-’70 exista acest tratament de substituție. Mai nou, în epoca modernă, a început să se facă tratament de substituție, inițial cu pilule contraceptive, deci estroprogestative. Se dă estrogenul în mai multe forme, sub formă de unguent, sub formă de spray, sub formă de tabletă, sub formă de plasturi sau sub formă intravaginală. Și progesteronul există sub formă de patch-uri, sub formă de creme, intravaginal, există și implanturi subcutanate care se eliberează lent. Indiferent de forma pe care o recomandam, exista anumite reacții adverse sau anumite avantaje. Efectele clar sunt benefice. Problemele de bază au fost și cauzele opririi acestui tratament - studiul a arătat că femeile au făcut cancer de sân, au făcut hipertensiune și au făcut accidente tromboembolice. Cert este că din 10 mii de femei care nu fac tratament de substituție, vor face cancer de sân 30, din 10 mii de femei care fac tratament de substituție, vor face cancer de sân 36. Deci nu există nici o certitudine sau cauzalitate directă, astfel încât să putem garanta prevenirea completă a unuia sau altuia dintre tipurile de cancer. Adică, la nivelul zonelor estrogen sensibile, există un risc întotdeauna. Există un risc relativ, dar cu un control bun endocrinologic și ginecologic. Ginecologic înseamnă: test Papanicolaou, ecografie utero-ovariana, ecografie mamară, mamografie, ecografie de abdomen. Tot ce fac, toate analizele pe care le recomandăm presupun o legătură strânsă cu endocrinologul, ginecologul, vizita medicala la 3 luni. Și regula de aur „As soon as possible”, adică pot să încep chiar în primul an după ce nu îmi mai vine ciclul sau pot să încep chiar mai devreme dacă am tulburări. Durata trebuie să fie de maximum 10 ani, deci cam până în 60 de ani se face tratamentul și cu monitorizare strictă.

Proiect susținut de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA – partener principal de obiceiuri sănătoase.

Un demers educativ, menit să stimuleze mintea și corpul pacientului modern.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Stinge lumina!

Consumerismul nostru a lucrat în compensare. Ne-am cumpărat frigidere mari și le-am burdușit cu mâncare. Ne-am vârfuit cărucioarele la supermarket, cumpărând produse la ofertă de care nu aveam nevoie și care ni s-au stricat în cămară. Ne-am construit clădiri de sticlă pe care le-am luminat feeric, așteptându-ne ca factura la curent s-o plătească sfântul CEO. (Foto: Profimedia Images)

Citește mai mult

Carlos Moreno

„Logica e simplă de fapt - cu cât se construiesc mai multe drumuri pentru mașini, cu atât vom avea mai multe mașini, iar cu cât vom construi mai multe piste pentru biciclete, cu atât vom avea mai multe biciclete, de asemenea, cu cât vom face mai multe spații pentru oameni, cu atât va veni mai multă lume să facă activități”, spune Carlos Moreno. (Foto: ARCEN)

Citește mai mult

UNStudio 1

UNStudio este unul dintre cele mai cunoscute și apreciate birouri de arhitectură din lume, cu filiale în Amsterdam, Frankfurt, Shanghai, Hong Kong, Dubai și Melbourne. are în portofoliu peste 120 de proiecte internaționale, precum clădiri de birouri, rezidențiale, muzee, poduri, dar și masterplanuri urbane. Printre cele mai cunoscute lucrări - Podul Erasmus din Rotterdam, Mercedes-Benz Museum din Stuttgart, Arnhem Central Station, Designul Doha Metro Station.

Citește mai mult

Marius Sava

„La mine pacienții nu vin niciodată singuri, vin cu partenerul”, spune medicul specialist pneumolog Marius Sava, cu competențe în somnologie, de la Rețeaua Privată de Sănătate Regina Maria, despre cei care ajung la ușa cabinetului cu simptome de apnee în somn.

Citește mai mult