Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Fenomenul absolvenților de licee tehnologice care nu reușesc să ia Bacul. Ce strategie au găsit câțiva profesori dedicați pentru a încerca să îl oprească

Teodor Miclăuș

În România, 282.000 de copii, unul din 12 copii cu vârste între 7 și 17 ani, nu urmează nicio formă de educație. În anul școlar 2014-2015, 34.293 de copii au abandonat ciclul primar sau gimnazial, cu 8.400 mai mulți decât în anul precedent, arată ultimul raport realizat la nivel internațional de organizația Salvați Copiii. Aceștia sunt copiii a căror rubrică de catalog se umple cu absențe până ce, într-o zi, dispare. Însă pe lângă fenomenul abandonului vizibil există un altul, mai subtil: acela al adolescenților care reușesc să ajungă până în clasa a XII-a, care au o situație clară pe hârtie, dar care nu reușesc să promoveze examenul de Bacalaureat. Și într-un caz, și în celălalt este vorba despre renunțare, dar într-un alt sens decât cel vehiculat în discuțiile zilnice despre educație: copilul care renunță fizic la școală sau care renunță să se străduiască este doar o verigă în ciclul renunțării noastre colective. Ultima. Cea la care se adună toată tensiunea și care, de multe ori, se frânge.

Liceul cu zero promovați la examenul de Bacalaureat

În vara anului 2015, după ce rezultatele la examenul de Bacalaureat au fost publicate, Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” din Ineu, județul Arad, ajungea subiect de știre. Era unul dintre cele 57 de licee din țară cu rată de promovare zero la Bac. Teodor Miclăuș, profesor psihopedagog la Liceul Tehnologic „Sava Brancovici”, și-a pus, ca multe alte cadre didactice din liceele tehnologice următoarea întrebare cu răspuns închis: „Mai putem noi, ca profesori, să ajutăm un elev care a intrat la liceu cu nota 2 sau 3 la examenul de evaluare națională să obțină media 6 la Bacalaureat?” Cu alte cuvinte, poți să îi ceri unui adolescent care poate nici măcar nu reușește să scrie și să citească bine în română, care nu a fost antrenat în școala primară și gimnaziu să facă raționamente simple și care nu are destule cunoștințe de cultură generală să își însușească noțiuni din ce în ce mai complexe astfel încât să poată rezolva cerințele de la Bac? Teodor Miclăuș a văzut că este extrem de dificil.

„Sunt cazuri de copii care citesc foarte greu, sunt semianalfabeți, vin din mediul rural, este o experiență foarte dură pentru ei atunci când ajung la liceu. Mulți dintre ei provin din medii extrem de sărace, care nu le dau aproape nicio șansă”, povestește profesorul psihopedagog. 

Să-i ajuți pe copii înainte de a fi prea târziu

Voluntar al Fundației pentru Integrare și Sprijin Social „Împreună” Ineu, acesta a gândit o cale prin care încearcă să schimbe situație. Încearcă să ajungă la copiii care au dificultăți și de a-i ajuta înainte de a fi prea târziu, adică în ciclul primar și gimnazial. În prezent, Fundația pentru Integrare și Sprijin Social „Împreună” Ineu derulează, cu sprijinul Fundației Vodafone România, un proiect prin care copiii aflați în risc din punct de vedere al educației să beneficieze de educație, consiliere și rechizite astfel încât să poată se recupereze decalajul. 

Inițial, s-a gândit ca de program să beneficieze 50 de copii însă numărul acestora a crescut rapid la aproape 90. O parte a programului presupune furnizarea de cunoștințe, o alta, la fel de importantă, presupune construirea încrederii în ei înșiși și în ceilalți.

„Copiii simt marginalizarea, am văzut asta. E foarte greu să integrezi un copil, când el știe că atunci când iese din cartierul lui izolat, toată lumea se uită urât la el și vorbește urât despre el. Dezvoltă, din fragedă copilărie, complexe peste care îi e greu să treacă”

Mulți dintre copiii din program sunt marginalizați, iar cheia evoluției lor stă, de fapt, în integrare, crede psihopedagogul. „Mulți dintre copii sunt de etnie romă și locuiesc într-un cartier izolat din Ineu. Copiii simt marginalizarea, am văzut asta. E foarte greu să integrezi un copil, când el știe că atunci când iese din cartierul lui izolat, toată lumea se uită urât la el și vorbește urât despre el. Dezvoltă, din fragedă copilărie, complexe peste care îi e greu să treacă”, spune Miclăuș. 

Intervenția eficientă încă din primele clase, când apar primele probleme de învățare, îi poate schimba unui copil povestea de viață.

O fostă școală specială

„Integrarea este cheia”, spune de mai multe ori pe parcursul discuției Teodor Miclăuș, care, din anii ‘90, încearcă, împreună cu colegii săi de la Fundație să îi ajute pe copiii vulnerabili să își găsească un loc în lume. Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” a fost la început o școală specială unde învață încă, în ciclul primar și gimnazial, 80 de copii cu cerințe educaționale speciale. La începutul anilor ‘90, opt profesori din școală au fondat Fundația pentru Integrare și Sprijin Social „Împreună” Ineu pentru a-i putea ajuta în mod mai eficient pe copiii din învățământul special, dar și pe tinerii absolvenți de învățământ special care nu reușeau să se integreze după terminarea școlii. Și astăzi Fundația are în asistență în jur de 30 de adulți care, deși au absolvit școala specială în urmă cu mulți ani, nu se pot susține singuri. Însă, în timp, fondatorii și voluntarii au ajuns să ofere sprijin și altor copii.

„Copii care n-au nicio șansă într-un liceu normal răzbesc în viață”

Prin intermediul Fundației a ajuns, spune Miclăuș, Liceul Tehnologic „Sava Brancovici” să găsească o serie de firme din străinătate dispuse să ofere stagii de pregătire elevilor din liceu. Unii dintre ei au ajuns astfel să se și angajeze în Germania. „Copiii noștri nu iau Bacalaureatul, dar, începând din clasa a zecea, merg în Cipru, merg în Germania, merg în tot felul de stagii de practică. Electricienii fac practică luni de zile în Germania. Și ne trezim, în clasa a XI-a, că ne sună și ne spun că și-au găsit locuri de muncă. Cei mai buni elevi ne părăsesc în fiecare an, înainte de examenul de Bacalaureat”, afirmă Teodor Miclăuș.

Tocmai s-a terminat o nouă rundă de selecție, ținută de partenerii străini, prin care alți copii vor ajunge în Germania. „Copiii care nu au nicio șansă într-un liceu normal reușesc la noi să răzbească în viață și să răzbească foarte bine. În fiecare an trimitem vreo 20 de copii - în Cipru sunt plecați vreo 12, iar acum am avut o selecție. Săptămâna asta au venit patenerii din Germania și au selectat încă 17 copii, dar nu sunt toți de la noi, pentru că au început să vină și să participe la selecție și din alte licee. Și cei care rămân în țară reușesc să se angajeze. Cei de la Mecanică de exemplu se angajează la un service sau uneori reușesc uneori să înceapă ceva pe cont propriu”, povestește profesorul psihopedagog. Pentru el, asta înseamnă astăzi reușita. Însă speră ca, prin ceea ce face, să ajute în viitor mai mulți copii să reușească. Chiar și la Bac. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Joe Doe Joe Doe check icon
    Netrebuie doar ingineri?daca nu ai luat bacul ai o profesionala -meserie.Daca nu ti place exista cursuri de reconversie.
    • Like 0
  • Niciodată nu e prea târziu. Bravo! Atunci când unui dascăl ii pasă se pot întâmpla minuni cu copiii! Profit de ocazie sa felicit un fost coleg de clasă, pe Teodor Miclăuș. Mă bucur din toată inima ca mai sunt oameni care fac ceva. E tot ce contează pe lumea asta, în România asta. Restul e...tăcere sau indiferență.
    • Like 0
  • check icon
    Da, corect pusă problema: «Mai putem noi, ca profesori, să ajutăm un elev care a intrat la liceu cu nota 2 sau 3 la examenul de evaluare națională să obțină media 6 la Bacalaureat?»
    Odată pusă corect, orice problemă are și rezolvare sau mai multe rezolvări, unele mai bune, altele mai proaste. Este ca la jocul de bridge: un plan de joc prost este infinit mai bun decât lipsa oricărui plan de joc.
    • Like 0
    • @
      Culmea, putem sa ii salvam. Impotriva sistemului educational... din pacate, iar avem un nou ministru care va face o noua reforma. Le gasim aptitudinile si ii canalizam intr-acolo. Adica spre Vest. La intoarcere macar stiu vota. Democratic.
      • Like 0
  • sa multumim coalitiei pentru familie pentru ca ajuta familia si copii nevoiasi sa invete si sa se pregateasca mai bine... ooo, dar stai, coalitia pentru familie se ocupa cu altceva, scuze.
    • Like 1
  • Ce spuneți despre un elev de liceu teoretic care a intrat cu media aproape de 8și până în clasa a Xll a avut media generala peste 7 50 și nu a dat bacul? Dacă vă interesează acest caz vă dau și explicații.....
    • Like 0
    • @ Marilena Neagu
      Anon check icon
      Interesant, intr-adevar. Ce s-a intamplat cu acel elev?
      • Like 0
    • @ Marilena Neagu
      Nu a dat sau nu a luat?
      • Like 0
    • @ Marilena Neagu
      check icon
      Da, doamnă, ne interesează - și cazul, și fenomenul. Un american susținea acum câteva săptămâni (în presa muritoare de foame) că în redacțiile presei libere se dau dispoziții privind ignorarea unor subiecte.

      Oare explică asta modul în care d-na profesoară Raluca Ion tratează (i.e., ignoră) școala RSR și pe cei care au absolvit-o, ori Bac-urile dinainte de România Democrată 2.0 ?

      Să sperăm că nu va trebui să fiți rugată ...
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult