Sari la continut

Revoluția online

România digitală este cea care ne face să mergem înainte. Un proiect Republica, susținut de eMag.

Iată ce s-a întâmplat cu 150 de copii necăjiți de la țară după ce în satul lor a apărut „un afterschool”. „Pur și simplu, au înflorit”

La teme

Într-un sat din Ialomița în care s-a deschis un afterschool pentru copiii vulnerabili, o mamă le-a spus membrilor asociației care duceau la bun sfârșit proiectul: „Dar de ce să îi dați voi o masă caldă? Ce, eu nu pot să îi dau de mâncare?” 

Cei care au auzit aceste cuvinte aveau să afle, nu multă vreme mai târziu, că aceea era cea mai nevoiașă familie din toată comunitatea. Ce se întâmpla acolo? O mamă își hrănea mândria, cu riscul să își lase copilul să flămânzească? Daniela Buzducea, director executiv al Word Vision România, crede că este vorba despre altceva, despre frică pur și simplu. 

„Cel mai probabil îi era frică de judecata celorlalți. O frică venită din experiență, din ani întregi de respingere socială”, spune aceasta. Sărăcia nu înseamnă doar o lipsă de hrană, de haine, de bani. 

Sărăcia înseamnă că ți-e frig și ai picioarele ude pentru că ai cizmele rupte, iar ceilalți te resping și te arată cu degetul pentru că ai cizmele rupte. Sărăcia înseamnă că nu îți permiți să mănânci, dar, pentru că ești sfârșit de foame, nu poți nici să înveți. 

40% dintre copiii din mediul rural petrec peste două ore pe zi muncind în gospodărie

„Rareori se întâmplă ca un copil vulnerabil să fie vulnerabil într-un singur fel”, a văzut Daniela Buzducea. 

Luna aceasta, World Vision România se pregătește să lanseze un studiu referitor la bunăstarea copilului în mediul rural în România. Potrivit acestuia, 8,6% dintre copiii din mediul rural merg seara flămânzi la culcare, 40% petrec peste două ore pe zi muncind în gospodărie, 8% lipsesc de la școală pentru a se duce la muncă. În același timp, studiul arată că acei copii care au rezultate slabe la învățătură sunt în risc de a fi tratați mai rău de către colegi și profesori. Daniela Buzducea este de părere că unul dintre factorii care le-ar putea schimba viața copiilor vulnerabili este accesul la programe de afterschool de calitate. Astfel, cu ajutorul Fundației Vodafone România, World Vision România a finanțat organizații comunitare pentru a derula programe afterschool în cinci localități din județele Ialomița, Vâlcea și Dolj.

La aceste afterschool-uri copiii fac activități de remediere, care să îi ajute să recupereze decalajul școlar, teme, jocuri de socializare, jocuri de încredere, care să îi ajute să dezvolte mai ușor relații cu cei din jur. 

„Sunt atât de fericită, încât nu mă mai pot opri din zâmbit”

„La o lună după începerea școlii, am fost în monitorizare și nu mi-a venit să cred cât de relaxați se simțeau copiii, e drept că erau și în compania unor profesori cu mult drag de a lucra cu ei. Am întrebat-o pe fetiță cum se simte și mi-a spus: Sunt atât de fericită, încât nu mă pot opri din zâmbit”, povestește coordonatorul de proiect Maria Mălureanu. În comparație cu liniștea care domnește în timpul orelor în clasele românești, inițial i s-a părut că e haos. 

„Mi-am dat seama că era un haos foarte organizat. Erau doi învățători. Într-o parte făceau română și despărțeau în silabe. În partea cealaltă făceau matematică, erau niște exerciții. Era o fetiță care avea cerințe educaționale speciale, învăța să scrie și începuse să scrie cu litere magnetice. Alte fetițe erau încântate că citiseră o poveste și acum făceau o scenetă și voiau să ne arate. La aceste after school-uri, copiii sunt încântați, capătă încredere în ei. Relațiile între ei se strâng altfel”, spune Maria Mălureanu. 

În jur de 150 de copii beneficiază în acest moment de programele afterschool din cele cinci comunități. Cei mai mulți dintre ei sunt copii cu situații foarte dificile acasă, cum este un băiețel din Dolj, care locuiește cu familia într-o casă mică și caută împreună cu familia prin gunoaie pentru a câștiga bani. Inițial renunțase la școală, apoi profesorii au reușit să îl readucă, car vine doar din când în când. La programul de afterschool vine însă în fiecare zi, povestește Maria Mălureanu. 

„Simpla alocare de beneficii sociale nu scoate familiile din sărăcie”

Copiii incluși în program au fie rezultate slabe la școală, fie vin din familii foarte nevoiașe, fie vin din familii monoparentale, fie sunt nevoiți să muncească, de multe ori toate la un loc. Uneori e vorba despre copii care vin din familii în care cineva e grav bolnav, alteori vin din familii în care există situații conflictuale, deși acest lucru nu se reflectă și în situația lor școlară. Sunt nenumărate feluri în care un copil poate fi vulnerabil. 

„Avem mai puține absențe la școală în rândurile copiilor care vin la afterschool. Apoi, acești copii își îmbunătățesc în mod real activitățile de scris sau citit. Ceea ce într-o țară care are în jur de 40% analfabetism funcțional este abordarea câștigătoare. Când le dai acestor copii din mediul rural o șansă, ei sunt conștienți că le-ai dat o șansă și ți-o întorc înapoi. Pur și simplu înfloresc”, spune Daniela Buzducea.

Cheia pentru ca acești copii să aibă o viață mai bună stă însă într-o abordare integrată. „Trebuie să ai asistent social la nivelul fiecărei comunități, un om care nu doar să învârtă hârtii, care să poată să meargă în comunitate, să cunoască situația de vulnerabilitate și să încerce să aducă serviciile în jurul acelor familii care sunt vulnerabile. Simpla alocare de beneficii sociale nu scoate familiile din sărăcie, vedem asta de zeci de ani, ci mai degrabă instalează și mențin o dependență de stat care este de-a dreptul periculoasă. Inclusiv pentru modelele pe care le propagă în rândul copiilor. Abordarea integrată trebuie să țină cont și de sănătate, și de educație, și de dezvoltare economică”, crede ea. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Felicitari celor implicati, asta inseamna sa fii om, sa te implici, sa faci ceva util si concret pentru altii, care totusi raman ai tai. O investitie de viitor, pentru omuletii de azi, oamenii de maine. Fireste ca poti si gresi iar totul ar putea ramane la nivel de experiment, este o problema a colectivului, a societatii. In final te simti bine pe dinauntru, ai o motivatie sa mai traiesti o zi si a infrunta noi provocari. Sau, cine stie, ar putea deveni molipsitor. Cealalta fata a monedei, este "anormalul normal" de fiecare zi.
    • Like 0
  • „La aceste afterschool-uri copiii fac activități de remediere, care să îi ajute să recupereze decalajul școlar, teme, jocuri de socializare, jocuri de încredere, care să îi ajute să dezvolte mai ușor relații cu cei din jur.” Nu mi se pare after school-ul tipic, în care vine mâncarea plătită de părinți, de la o firmă de catering care (logic) merge pe profit, deci pe materii prime cât mai ieftine și gătite cât mai rapid, o doamnă învățătoare îi pune să-și facă temele, îi mai ajută, și copiii se uită unii în caietele altora. After school-ul descris în acest articol cred că ar pune zâmbete fericite pe toate fețele și la oraș, nu numai în acele sate...
    • Like 0
  • check icon
    felicitari pentru program!
    • Like 0
  • check icon
    Cred și eu, este unul dintre motivele pt care mă zbat, de ani de zile, să propun REFORMA SISTEMULUI EDUCAȚIONAL din România. Eu zic, eu aud. Mai apare cîte un articol ca acesta, care constată ceea ce psihologii școlari știu de mult.
    • Like 0
  • Rucs Rucs check icon
    afterschool este un program pentru copiii celor care muncesc foarte mult. Decat sa trimiti copilul acasa, unde sta degeaba sau, mai rau, nu ajunge deloc si intra in anturaje proaste, mai bine da-i posibilitatea de afterschool. Altfel...mama aceea s-ar putea sa cam aiba dreptate! Masa calda ideal se ia in familie! Sunt profesoara, dar daca exista alternativa (mama casnica, bunica), nu ai de ce sa il institutionalizezi pe copil si in timpul lui liber. Sa lasam despartirea in silabe si cartea de dupa-amiaza... Ideal ar fi ca un copil sa petreaca timp frumos cu parintii, cu fratii lui... sa se relaxeze, sa se odihneasca, sa doarma. Nu sunt contra afterschool (dimpotriva!), program minunat in special in urban, unde parintii muncesc de dimineata pana seara. Dar a culpabiliza o mama pentru ca vrea sa ii dea ea masa copilului acasa (chiar si o masa mai saraca) nu mi se pare o idee prea buna.
    • Like 0
    • @ Rucs
      check icon
      Mai Rucs, problema e foarte reala: Toti "parintii" care nu au cum sa se ocupe de copii se comporta ca mama aia; Am exemple concrete: Plodul uneia e cel mai idiot exemplar din clasa; Repetent; Cu o gramada de tare si carente in educatie. Ce crezi ca cere ma-sa in sedinta? Mai multe teme pentru acasa ( de exemplu- zice ea- la matematica); Sa-ti spun ca ala nu-si face niciodata tema?
      Femeia care nu si-a lasat niciodata copilul in vreo tabara ii critica pe cei care nu vor sa mearga in primavara in tabara de engleza din Glasgow ( cost 900 euro/ cap de vita furajata)?
      Parinti care simt nevoia sa epateze cu orice pret, prin chestii care nu si le permit ( i-a luat copilului S7 edge, desi copilul ala vine de 2 ani in aceleasi haine la scoala?)
      Lumea e dusa cu capul si trebuie tratata; Copila aia se va bucura de masa calda intre colegi ( nuii chiar prieteni) c animeni altul; Mancarea de 2 bani pe care o manca picea mea acum ceva vreme la un after in compania colegilor rivaliza cu cele mai sofisticate mancaruri pregatite acasa; Sanvich-ul cu somon e mai prost decat cel cu paine cu unt mancat in colectiv;
      Aici e "spiel"-ul ;
      Cat despre ce ar fi frumos- frumos ar fi catoti sa fie bogati, ca sa nu fie saraci :-), si sanatosi ca sa nu fie bolnavi; ( as mai zice si despre prosti...dar mi-e teama :-)
      • Like 1
    • @
      Rucs Rucs check icon
      exemplele dvs sunt amuzante și, neîndoielnic, reale. Dar în sistem se simte clar un curent de opinie defavorabil familiei, socotită din start ca educator de mâna a doua, după statul atoateștiutor. Este opinia la modă la noi. Nu înțeleg de ce :) În Occident anumite lucruri se apropie de data de expirare, dar noi le preluăm. Să nu se înțeleagă greșit, încă stăm bine în Ro, în aceeași barcă părinți-profesori. Ne mai certăm așa, oriental, părinți-profesori, dar școala nu dă cu rigla peste degete familiei. Nu trimitem poliția la ușa familiei, nici nu dăm amenzi pentru chiul, nici nu avem detention rooms, nici nu obligăm copiii să stea de la 8 la 17 în școală, nici nu le trecem în admission file că nu și-au făcut nu știu ce teme... (toate astea, implementate în mai multe țări. E rău? E bine?... nu știu... mie, personal, nu mi-ar conveni)
      Articolul prezintă un proiect lăudabil, dacă nu era necesară contestarea afirmației acelei mame. Părintele e principalul decident pentru copilul său, câtă vreme nu e un denaturat și comportamentul lui nu intră sub incidența legilor. (or, mamei nu i se reproșa nimic de genul acela). Toate cele bune! Au plaisir de vous lire - mai ales despre picea dvs:)
      • Like 1
    • @ Rucs
      Simt nevoia să reproduc informația, pentru că mi se pare interesantă și importantă: „școala nu dă cu rigla peste degete familiei. Nu trimitem poliția la ușa familiei, nici nu dăm amenzi pentru chiul, nici nu avem detention rooms, nici nu obligăm copiii să stea de la 8 la 17 în școală, nici nu le trecem în admission file că nu și-au făcut nu știu ce teme... (toate astea, implementate în mai multe țări.”
      • Like 0
  • Dan Dinu Dan Dinu check icon
    Trag nadejde sa citesc mai des astfel de relatari tonice. Felicitari celor implicati in programul respectiv!
    • Like 0
  • Tibi_R check icon
    Felicitari voluntarilor de la WorldVision pentru munca lor! Chiar fac o diferenta.
    • Like 0


Îți recomandăm

articol audio
play icon mic icon Halep - Moisescu

Sportivii români trebuie să depășească- pentru a face performanță- limite care le sunt impuse de la vârste mici. „Nu poți să faci aia”, „Nu ești în stare”, „Nu poți să ajungi numărul unu”, „Nu poți să câștigi un Grand Slam”, spune Simona Halep, care crede că un sportiv cu pishicul „tare”, e mai pregătit să fie campion. Ea are și câteva sfaturi pentru părinții care își încurajează copiii să facă sport.

Citește mai mult

ANAF - declarații online

În ultimele două luni și jumătate, multe dintre instituțiile publice din România au descoperit că pot funcționa și fără dosar cu șină. O ordonanță dată de Guvern în perioada pandemiei le obligă astăzi să primească de la cetățeni documente în format electronic și să le răspundă în același fel. „

Citește mai mult

Emil Hurezeanu

„Altă soluție nu mai e. Nu avem încotro. trebuie să recurgem la cele mai bune strategii pentru obținerea acestor bani și, mai ales, pentru folosirea lor”, spune Emil Hurezeanu. (Foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu)

Citește mai mult

Meat-up

În vara lui 2018, Paul Petri şi Vio Nechiti și-au deschis un restaurant de burgeri în Cluj, după ce și-au cultivat și antrenat pasiunea pentru gătit în bucătăria unui restaurant de 4 stele din Anglia.

Citește mai mult

Teodosie împărtășind

ÎPS Teodosie, fost Snagoveanul, actualmente Tomitanul, s-a eliberat de sub dictatura distanțării sociale și a împărtășit mai mulți copii, cu aceeași linguriță. Un gest de sfidare față de autorități, de nesupunere și de declarare a autonomiei sale de ierarh. Patriarhia însăși a găsit acțiunea ÎPS-ului de la malul mării „ostentativă” și a recomandat respectarea legilor țării.

Citește mai mult